Drag Vizitator!

Drag Vizitator! Te salutam! Dorim sa –ti lumineze viata comorile spirituale gasite pe acest blog.Fii un ganditor independent ! Nu doar sa te uiti, ci sa si vezi ! Nu crede tot ce se spune, mai bine cerceteaza. Iubeste-ti aproapele, ca pe tine insuti ! Nu fii suparacios, razbunator, iarta pe toti, si cere iertare, daca ai gresit.Cauta si gaseste-ti Fericirea in aceasta viata ! Fii dezinteresat ! Respecta cunoasterea straveche, inteleptii, gaseste-ti propriile radacini, deoarece doar asa poti trai o viata plina.Nu intoarce spatele la nimeni ! Traieste curat si in adevar ! Vezi si Cauta Unimea in Toate si in Toti ! Creaza Ordine in tine,si cu asta imprejurul tau si astfel in Lume ! Iubeste si respecta in tine, in semenii tai si in tot ce exista Constiinta Divina Nemuritoare si Spiritualitatea Cereasca ! Proclama Iubirea Divina, tu insuti sa fii Lumina, care lumineaza Viata !


duminică, 25 decembrie 2011

Cum sa ne cream realitatea pe care o dorim

Probabil ca ati auzit de legea atractiei. Cea de care se vorbeste mult in filmul si cartea “Secretul”.
Legea atractiei spune ca aducem in viata noastra lucrurile, evenimentele si oamenii care ne preocupa, la care ne gandim. Si ca este suficient sa ne dorim intens si cu sinceritate ceva ca acel “ceva” sa ni se intample.

Si probabil ca si voi v-ati intrebat, ca si mine, de ce nu reusim sa  avem, atunci, viata pe care o dorim din moment ce este atat de simplu – suficient sa te gandesti la lucrurile pe care le vrei ca apoi ele sa se materializeze. Noua de ce nu ne iese?


 Exista aici un talc.
 Pentru a materializa lucrurile pe care le dorim trebuie sa stim ce si cum sa dorim.
 Numai pentru ca exista legea atractiei nu inseamna ca orice dorinta poate fi materializata. De ce?
  • In primul rand, dorinta poate fi total straina de noi si nu isi gaseste loc in fiinta noastra, in menirea noastra – in general dorintele nenaturale intampina multe dificultati in a se materializa – acesta fiind un semn fie ca dorinta e gresita, fie modul in care vrem sa o implinim e gresit.
  • In al doilea rand, dorinta nu este sustinuta si de credinta; cel mai adesea este lipsita de neincredere, de teama sau de o speranta infantila, lipsita de suport si forta interioara – mai curand mistica, narcotica. Cu alte cuvinte nu este aliniata dorinta cu credinta si sufletul.
  • In al treilea rand, o dorinta poate avea la baza un sentiment de respingere sau negare  (cand dorim sa nu ne intalnim cu o persoana antipatica sau de care ne temem si exact peste ea dam)  – aceste dorinte se implinesc greu pentru ca sunt ancorate intr-un sentiment negativ si nu unul pozitiv care aduce energie; nu putem avea ceva bun in viata noastra daca ne bazam pe ceva prost de care ne temem sau care sta la baza dorintei, ar fi pur si simplu contradictie in gandire, atitudine si conceptie. Si orice contradictie consuma energie, nu furnizeaza energie. 
  •  
  • Integreaza obiectul dorintei

    untitledCa o dorinta sa se implineasca in viata noastra ea trebuie sa se integreze in viata noastra, sa faca parte din ea, nu sa ramana ceva exterior spre care ne indreptam. Secretul in a obtine ceva este integrarea.
    Daca vrem sa obtinem ceva trebuie sa integram acel lucru, sa il facem sa fie viu in viata noastra, sa isi gaseasca loc in existenta noastra (e valabil si pentru lucururile pe care vrem sa le evitam: ele trebuie mai intai acceptate si apoi create rute ocolitoare). Asta inseamna sa traiesti deja sentimentul ca este deja acolo lucrul (situatia) pe care vrei sa il materializezi. Sa vezi obiectul dorintei perfect legitim si compatibil cu tine. Dorintele nenaturale creaza greu un astfel de sentiment. Pentru ca sufletul nu poate “simula” implinirea.
     Imagineaza-ti ca iti doresti un Mercedes, dar nu crezi ca il meriti ,sau ca il vei avea odata,sau ca este corect sa il ai atata timp cat alte nevoi nu sunt satisfacute -  cu aceste ganduri secundare, ce slabesc energia dorintei, nu ai suficienta forta pentru a materializa. Cand iti doresti insanatosire pentru ca te temi de boala (a carei cauza nu o intelegi si care te face sa te simti victima neputicioasa) gandul ce sustine dorinta ,este frica. Iar frica este cea mai mare consumatoare de energie. Nu te gandi la frica ce te face sa fugi de ursul din padure. Cad fugi de urs , nu frica te ajuta , ci instinctul vanatorului , ce isi salveaza viata dovedind o forta supranaturala; frica n-ar face decat sa te impiedice. La propriu. Cand alergi te gandesti doar la salvare si nu la frica.
    Daca dorim sa evitam ceva, de asemenea acel aspect trebuie integrat in existenta noastra. Este aici un paradox greu de inteles. Ca sa scapi de ceva trebuie mai intai sa accepti acel lucru ( nu sa il apropbi), sa  il integrezi. Sa te impaci cu faptul ca el exista – ar fi si greu sa respingi evidenta, observabilul.
     Ei bine, aceasta constatare neutra, capabila sa trezeasca acceptarea, ne impaca, ne pune in echilibru cu noi insine, ne diminueaza nemultumirea si ne reda puterea interioara de a face cu adevarat schimbarea, de a ne indeparta, fara resentimente, de vechea conditie. Numai asa respingerea este constructiva si nu creaza victime.
     O dorinta nu se poate realiza daca:
    - este bazata pe respingere, furie, ura, rusine, regret, ciuda, invidie – intr-un cuvant, sentimente negative
    - daca nu este sustinuta de credinta – este doar un gand frumos, emis de minte , dar rupt de suflet si lipsit de energia necesara materializarii
    - daca ea face rau cuiva sau contravine dorintelor altcuiva – adica intampina rezistenta energetica din partea unei persoane ce isi doreste contrariul
    - daca este straina de destinul nostru – adica, nu are un loc in viata noastra, nu are viitor, nu face parte dintr-un “program” de destin si este doar o inchipuire
    - daca nu simtim ca meritam acel lucru si ca este posibil si perfect legitima implinire acelei dorinte – cu alte cuvinte nu trebuie sa ne simtim exagerati, rusinati, impostori, pentru dorinta noastra (daca noua ne e jena de ceea ce dorim nu vom furniza energie pentru materializare)

    Elimina franele din calea  viselor


     Cand ne dorim ceva, cand avem un vis, o tinta, un deziderat, e bine sa vedem daca exista ceva ce ne poate frana implinirea visului.
    Va propun un exercitiu – treceti pe o foaie o dorinta (va propun una mai putin importanta) si apoi, intr-o coloana alaturata motivele care v-ar putea frana in implinirea ei. Urmariti cate din motivele enumerate sunt personale, tin de voi si cate exterioare, tin de altii sau de circumstante.
    Cand dorinta noastra depinde de altii , nu vom reusi sa fim cu adevarat fericiti. Cand totul depinde de noi, avem toate sansele sa o implinim.
     De exemplu, daca vreau sa traiesc intr-un cartier civilizat si plin de verdeata , trebuie sa respect regulile de mai jos:
    * sa nu imi doresc asta pentru ca urasc actuala mea locuinta si vecinatate
    * sa nu ma tem ca nu voi reusi sa imi implinesc dorinta
    * sa nu ma consider nedemn pentru ea sau dorinta mea e prea ambitioasa pentru mine
    * sa nu depinda de altceva decat de mine sa mi se realizeze visul
    sa renunt la castigurile oferite de esec
    * sa reusesc sa il vizualizez, fiind in perfect acord cu viata mea
     Daca ce ma franeaza in a avea locuinta visata este salariul mic, cheltuielile prea mari, ierarhia si nepotismul de la munca, conditiile bancare etc. atunci cu greu voi reusi sa materializez dorinta. Pentru ca ea isi trage energia din exterior si nu depinde de mine. E destul de greu sa am in viata mea ceva ce depinde de viata, energia si gandirea altora.
    In schimb , daca dorinta mea , depinde de castigul meu, de felul in care imi speculez abilitatile practice, de buna mea administrare a veniturilor si a sanselor, de increderea si credinta mea, de convingerea ca merit sa am ce imi doresc, atunci este mai lesne de crezut in realizare.
     Greg Braden explica foarte bine care este mecanismul de materializare a dorintelor (rugaciunilor). Va recomand excelenta lui carte – Efectul Isaia.
     Cand dorintele noastre simple si legitime (de fericire si liniste conjugala, de impacare familiala, de sustinere parteneriala, de reusita profesionala etc.) nu isi gasesc forta sa se materializeze, este normal sa ne intrebam ,de ce nu reusim sa ne cream realitatea pe care o ravnim si o meritam, o realitate ce nu face rau nimanui, dimpotriva. De multe ori ,oameni cumsecade , sufera ca visul lor de iubire si impacare nu poate fi implinit , desi este dorit si simtit cu toata sinceritatea. Sotii care vor ca lucrurile sa revina la normal in viata conjugala, parinti care vor sa se impace cu copiii, angajati care doresc sa le fie recunoscute onest meritele, pacienti care cred in vindecare si doresc insanatosirea dar ea intarzie etc. De ce acesti oameni  nu reusesc sa-si schimbe viata si sa creeze o alta realitate?

    Renunta la castigul oferit de esec

    Dorinta de fericire presupune sa renunti la actuala nefericire. Oricat ar parea de ciudat, acest lucru nu este atat de usor de facut. Poate ca avem puterea de a pleca de acasa, din relatie sau de la locul de munca unde suntem nefericiti. Dar de multe ori o facem doar corporal – mental si sufletesc ramanem in continuare in acel loc, victimele situatiei. Dovada stau resentimentele, frica de viitor, neincrederea in propriile capacitati, rusinea, furia, plangerile.  
    Va aduceti aminte: ca sa ni se indeplineasca dorinta trebuie sa-i facem loc in viata noastra.
    Asta inseamna sa eliberam locul ocupat de frica si durere. Nu doar sa plecam fizic din el si sa ne mutam geografic in alta parte, sa avem o alta relatie sau un alt loc de munca, sau mai multi bani. Trebuie sa plecam si emotional de acolo. Iar asta nu este usor. Mentinerea unei legaturi dureroase cu trecutul,  nu lasa sa intre toata fericirea de care avem nevoie in viata noastra. Sau obtinem un amestec lesinat, “caldicel” care mai mult ne mentine in incertitudine. Daca suferinta ne indemna clar spre lumina, situatia “caldicica” ne mentine in ambiguitate si este prin asta de doua ori mai toxica , pentru ca in timp ne anihileaza dorinta de afirmare, sansa de realizare interioara.
     O situatie neplacuta are unele castiguri. Daca in sufletul nostru continua sa ne para atractive acele castiguri,  nu ne putem crea realitatea mirifica la care aspiram.
    Vindecatorul Eric Pearl povestea in cartea “Reconectarea” ca o pacienta cu scleroza in placi, imobilizata in scaun cu rotile, practic refuza vindecarea pentru ca astfel ar fi pierdut atentia si ingrijirea sotului. La primele semne de insanatosire a realizat ca sotul, care intre timp isi facuse o amanta, ar fi putut sa o paraseasca. Asta a intors boala imediat. A trebuit sa delibereze, cu propria ei constiinta , daca isi asuma pana la capat vindecarea sau nu. Si nu a fost usor sa renunte la castigul pe care i-l aduce boala: atentia si prezenta sotului.
     Fara sa ne dam seama, mentinem castiguri subconstiente. Chiar si faptul ca ne cream o realitate, in care noi suntem victime inocente si mult mai morale decat abuzatorul nostru ,ne da o demnitate si superioritate,  la care renuntam greu. O persoana suferea mai mult cand ii era bine ,decat cand era bolnava , pentru ca pierdea prilejul de a fi deosebita in familie prin boala si problemele ei.
    Altii asociaza suferinta cu datoria – ei cred ca traind in fericire,  isi fac mai putin datoria fata de ceilalti.
    Suferinta de multe ori legitimeaza si da un sens vietii – ne da speranta (visam sa ne eliberam) si ne subliniaza virtutile (ne simtim superiori prin indurarea de care suntem capabili). A visa la eliberare poate fi de multe ori suficient. Si mai atractiv decat renuntarea la suferinta si schimbarea vietii. De multe ori victimele cer sa fie invatate sa suporte mai bine cosmarul decat sa fie ajutate sa iasa din el… Aduceti-va aminte: v-a fost usor sa renuntati la un loc de munca sau la o relatie in care va simteati hartuiti, sabotati sau umiliti? Cat curaj v-a trebuit? Ati plecat uitandu-va inapoi peste umar sau privind cu incredere doar inainte?
    De aceea, daca vrem sa ne implinim visele , trebuie sa renuntam la avantajele rezultate din ratarea lor.
    Ganditi-va ce avantaje va aduce  o situatie neplacuta din viata voastra, pe care vreti s-o schimbati.  Dar fiti sinceri cu voi. Cu cat situatia dureaza de mai multa vreme, cu atat e mai sigur ca aveti avantaje importante acolo. Nu va lasati pacaliti, cautati-le! Este si logic. Unei situatii neplacute, pentru a fi suportate , trebuie sa i se gaseasca unele avantaje, cateva trasaturi placute. Acelea pot ajunge sa ne retina in circumstantele respective. Ele mentin starea la care vrem sa renuntam. Trebuie sa fim patrunzatori si foarte atenti la detalii pentru a descoperi care sunt micile noastre castiguri prin care riscam sa devenim contribuitori la drama.

    Doreste, imagineaza-ti, dar nu te narcotiza

    O dorinta nu are cum sa se materializeze daca ramane mereu proiectata in afara noastra,  un deziderat spre care doar visam. Ea trebuie integrata. Si asta inseamna sa fim in echilibru cu ceea ce tanjim, in pace, linistiti, siguri, ca si cand dorinta este deja implinita sau este natural sa fie in viata noastra, gasindu-si un loc firesc si bine acomodat cu fiinta noastra. Asta inseamna sa o incorporam in campul nostru auric, sa ii facem loc, sa ii cream o matrice energetica ,pe care materia sa o umple ,facand sa apara fizic ceea ce am dorit.

    Dorintele nepotrivite nu gasesc acea forta de a se integra in viata noastra, facandu-ne sa credem ca este natural sa le avem implinite. Ele raman mereu visari ce ne uimesc si ne incanta, mereu surse de exaltare, de fascinatie, de tanjire, niciodata armonizate cu noi atat incat sa devina firesti si prin asta sa ne dea sentimentul ca sunt deja acolo, in viata noastra.
     Incercati sa va imaginati traind pe Luna. Cel mult veti visa la asta. Dar va va fi greu sa credeti in asta cu toata fiinta, vazandu-va acolo ca in cel mai natural mod. Daca vreau sa zbor in spatiu si am 70 de ani, e foarte posibil sa nu ajung sa-mi indeplinesc visul. Dorinta este a mintii. In general dorintele sunt ale mintii. Spiritul nu are nevoie de nimic, iar sufletul nu-si doreste nici el lucruri pe care sa nu le poata obtine natural. Dar Spiritul poate inspira mintea sa isi doresca experiente care apropie fiinta de constientizarea spiritului.
    Mintea, insa, forteaza mereu imposibilul si, culmea, irationalul. Dorinta poate fi creata de minte dar este greu sustinuta chiar de rationalul acelei minti (v-ati prins, mintea poate face mult mai mult decat sa genereze ganduri sau compozitii mentale si in general n-are nici o problema in a se sustine sau contesta pe ea insasi, permitandu-si cele mai mari contradictii si paradoxuri pana atinge nivelul sau mai elevat in care, sub controlul spiritului, devine profunda, linistita si constructiva).
     O dorinta fortata nu isi gaseste loc nici in mintea si nici in inima noastra. Noi putem sa ne tinem de ea, sa insistam pe ea, dar ea ramane mereu exterioara. Si daca ne incapatanam sa o pastram, viata noastra va aluneca de pe traseul ei normal urmand iluzia, o fata morgana.
     Asa insistam sa salvam mariaje care nu mai merg, sperand ca lucrurile se vor indreapta, ca oamenii de langa noi se vor schimba radical si ca vor face alte gesturi si alte alegeri. Sperand. Visand. Dorind.
    Asa urmam profesii care nu ni se potrivesc, mentinem conduite care credem ca sunt corecte, asa mentinem prietenii sperand ca ele ne vor implini. Asa visam la realizari care nu se materializeaza niciodata, la solutii care nu ne salveaza niciodata, la un viitor care nu este atins niciodata.
     Realitatile la care visam, viitorul pe care ni-l imaginam, nu par sa fie atinse vreodata, cu oricata cantitate de gandire pozitiva le-am imbuiba. Pentru ca gandirea pozitiva n-are nici o legatura cu narcotizarea, auto-iluzionarea, ca totul va fi bine. Universul nu raspunde prezent doar pentru ca spunem mantre, rugaciuni sau ne inducem o dorinta nestavilita intr-un mai bine viitor. Orice lucru pe care il vrem in viata noastra risca sa ramana in afara noastra daca doar ajungem sa-l dorim, sa-l aspiram, sa il visam. A-l vizualiza e una, a-l visa e alta. A te imagina ca il ai, a te simti ca si cand il ai e una, a-l tanji si a spera mereu sa fie al tau acel lucru, e altceva. Diferenta o face starea interioara. Cand simti ca e al tau ai trecut de stadiul tanjiri. Practic traiesti ca si cand deja este. Vibratia ta este deja setata pe prezenta acelui lucru in viata ta. Materializarea este doar o chestiune de timp. De scurt timp. Si daca nu lasi indoiala sa roada simtirea lucrului deja implinit atunci materializarea poate fi uluitor de rapida. Sunt acele sincronicitati cand dimineata iti doresti ceva si ziua iti aduce exact acea experienta. Ca si cand cineva din univers te-a auzit si te-a onorat.

    Nu deveni prizonierul viselor altora

    Daca tot visam si avem puterea de a crea realitati, macar s-o facem cum trebuie. Cu convingere si putere.
    Traind viata fara scop sau propunandu-ne scopuri straine de noi, riscam sa fim atrasi in vartejul dorintelor altora, sa facem parte mai mult din viata lor decat din a noastra, captivi in realitatea celor din jur. Dar nu in a noastra.
    Aceasta drama i s-a intamplat umanitatii cand milioane de oameni au fost atrasi de ideologii ce le-au creat realitatea, inducandu-li-se convingeri straine de ei – nazismul, comunismul, rasismul, diverse scoli ezoterice.
     O drama asemanatoare o traiesc cei care se lasa atrasi in iubiri straine de ei, la care nu participa cu tot sufletul. Acele mariaje in care unul are intiativa si celelalalt accepta fara sa fie o prezenta activa, inainte de a stii clar in inima sa daca doreste cu adevarat acea relatie sau acel rol in relatie. Uneori in viata „ni se intampla lucruri”. Acele momente ne gasesc absenti in viata noastra, distrasi, adormiti. Acele momente prezinta cele mai mari riscuri de a fi absorbiti in visele altora sau de a fi „ocupati” de energiile altora.
    De aceea, daca vrem ceva pentru noi trebuie sa vrem cu putere, hotarare, credinta si bucurie. Pentru a crea un vortex benefic prin care informam universul cine suntem si ce vrem. Daca unii se prind in hora noastra, se vor prinde pentru ca rezoneaza si vor sa participe la realizarea noastra ce devine o creatie comuna.
    Cand ne dorim lucrul cu adevarat potrivit pentru noi , nu putem gresi si nu putem atrage decat oamenii care au in menirea lor intalnirea cu noi. Cand dorintele noastre sunt distructive dar emise puternic, ele pot, pentru o vreme, sa creeze furtuni energetice care atrag alte furtuni energetice si gandurile celor indecisi, confuzi, lipsiti de tarie. Trebuie sa fim pregatiti sa intampinam consecintele propriilor tensiuni plus adaosurile, prin rezonanta, ale zgurei mentale ale semenilor. Si, de asemenea, sa fim pregatiti sa fim folositi in visele altora, daca nu ne ingrijim de ale noastre.
     Uneori realitatea pe care ne-o dorim este sa facem ca visul cuiva sa creasca. Este perfect, atata timp cat aceasta alegere ne apartine si este facuta cu constiinta libera si impacata. Da, realitatea noastra poate fi servirea, sustinerea cuiva. Si asta ne implineste si da sens vietii noastre. Dar este alegerea noastra! Nu suntem captivii dorintelor altcuiva.

    Implineste-ti visul fiind „pro”


    Cand o dorinta pozitiva este alimentata de una bazata pe sentimente negative, pierde energia necesara materializarii sale.
    “Vreau sa ma vindec pentru ca vreau sa scap de boala”. “Vreau sa ma impac pentru ca nu mai suport tensiunea”. “Vreau sa ma inteleg cu seful pentru ca mi-e teama pentru siguranta mea profesionala”. “Doresc o relatie buna cu parintii pentru ca nu suport certurile” etc. Recunoasteti tiparele?
    Prima conditie a materializarii este ca dorinta sa fie “pro”, sa vizeze crearea unei conditii mai bune si nu evitarea conditiei prezente. Cu alte cuvinte, se implinesc mai usor dorintele de realizare a ceva decat cele de evitare a ceva, prin care vrem sa scapam dintr-o situatie neplacuta. Situatia care ne deranejaza are doar rolul de a ne sesiza ca ceva nu este in ordine si ca am atins un prag, ne furnizeaza informatii pretioase despre ce ne dorim de fapt si ce ne face bine. Neplacerea este doar sunetul sirenei. Ca atunci cand te afli la plaja si esti intepat de un tantar. Este semnalul ca trebuie sa pleci de acolo. Dar cand iti schimbi pozitia te concentrezi pe cautarea locului potrivit si nu pe amintirea neplacuta a intepaturii – n-ar face decat sa te distraga.
    A schimba serviciul din dorinta de a avea ceva mai bun are mai mari sanse sa se implineasca si sa ne aduca fericire decat dorinta de a schimba serviciul pentru ca nu mai suportam conditiile locului de munca. Aceasta diferenta creaza realitati diferite, viitoruri diferite, destine diferite. Motivatia de la baza dorintei ne conduce pe drumuri diferite. De aceea, cei care divorteaza pentru a scapa de soti/sotii nu reusesc sa fie fericiti. Dar cei care divorteaza pentru ca vor sa-si traiasca altfel viata si sa se respecte pe ei insisi mai mult, sunt mai convingatori si pozitivi in fata vietii, mai determinati si au mai multa energie sa duca initiativa pana la capat. Cei care doresc sa castige mai mult pentru ca ei considera ca munca lor merita rasplatita reusesc mai bine decat cei care doresc sa castige pentru a scapa de saracie.
     Gandirea “pro” este bazata pe orintarea noastra spre ceva ce vrem sa fim sau sa facem si nu pe ce vrem sa evitam, sa respingem ori sa distrugem.
    Asa functioneaza si universul – el nu crede in distrugere, el crede in transformare. Nu este nevoie sa respingem sau sa distrugem ceva pentru a ne crea o alta realitate. Pur si simplu credem ca e bine sa ne indreptam pe o alta cale si credem ca ni se potriveste acea cale, ca face parte din viata noastra.
    Astfel, renuntam la conflicte, la reprosuri, la regrete si ne folosim energia in a vizualiza si a crede in varianta noua pe care ne-o cream.
     Acest principiu al crearii alternativei prin non-respingere se regaseste in toate scolile spirituale ca si in artele martiale: iti domini competitorul daca nu te temi de el, daca nu vrei sa scapi de el ci sa-l depasesti. Ca intr-o cursa atletica – nu e necesar sa iti distrugi concurentul, e suficient sa fii mai bun ca el. Iar infrangerea nu o vezi ca pe o umilire a sa , ci ca pe o afirmare a puterii si abilitatii tale in fata sa. E cu totul altceva. Da, trebuie sa accepti ca din viata ta fac parte lucruri neplacute.  Sa nu te temi de ele. E mai bine sa iti doresti un viitor in care esti fericit, multumit, implinit si impacat decat un viitor in care scapi de neplaceri. Este aici o nuanta ce trebuie subliniata.
    A scapa de neplaceri este pur si simplu o consecinta fireasca a unei atitudini constructive. A scapa de aspectele nedorite nu trebuie sa devina un obiectiv. Pentru ca asta contravine legii transformarii: nimic nu piere si nu poate fi respins, totul poate fi transformat. Deci nu pot face sa dispara definitiv ceva din viata mea, dar pot sa creez o viata in care pastrez doar ce vreau sa existe si sa ma bucure in viata mea. Asta este cu totul altceva! Gandirea si simtirea sunt orientate pozitiv, nu pe respingere, negare, nemultumire ci pe ce vreau sa contina viata mea. Diferentele sunt evidente. Intreaga realitate se schimba daca schimb abordarea.
    Am mai mari sanse la fericire daca nu imi bazez alegerea fericirii pe nefericirea din trecut (de care vreau sa scap, pe care o resping, o “omor”), pe regret, rusine sau furie. Reusesc mai lesne sa fiu fericit daca vreau sa fiu fericit,  si nu doar sa scap de nefericirea trecuta. Energetic si spiritual vorbind, vibratia dorintei este mai inalta daca nu are la baza sentimente si ganduri negative, inspirate de teama.
     Vorbeam zilele trecute cu o femeie care imi spunea ca a inteles ca divortul, de fapt,  nu o separa de sot, aceasta este doar o consecinta. Divortul este primul pas din viata pe care vrea sa si-o construiasca, plina de fericire, de impacare cu ea insasi, de putere si bucurie de a trai.
     Automat asta inseamna sa alegi in viata ta doar elementele (oamenii, situatiile) care iti dau bucuruie si satisfactie. Nu este necesar sa faci  lista cu negativitati pe care le respingi sau le urasti. E mult mai constructiv sa faci o lista cu ceea ce iti doresti sa ai in viata ta.
    Si asta nu este doar un truc psihologic. A gandi si crede astfel creaza o alta realitate. In corpul tau, in viata ta. Celulele corpului tau sunt mai sanatoase daca tu traiesti o stare de implinire, seninatate si bucurie. Imunitatea este mai ridicata. Varsta nu isi mai pune amprenta, tonusul e mult mai bun. Incearca!
    Pentru ca gandul este vibratie.  Si pentru ca vibratia ordoneaza si informeaza materia, “canta-ti” un cantec de fericire, o fericire compatibila cu tine in cea mai glorioasa varianta a ta si lumea ta se va schimba. Nu iti imagina doar acea lumea. Nu o simti doar. Creaz-o, fa-i loc in viata ta, increde-te in ea.

    …………..
    Suntem fiinte ce avem dreptul la fericire. Poate si pentru simplul motiv ca o putem concepe. Deci, o putem crea. Nici o secunda de suferinta nu se justifica. Asta nu inseamna ca in viata totul este doar lapte si miere. Momentele tensionate ne stimuelaza, ne ajuta sa fim creativi si profunzi. Dar de aici pana la drame e un pas lung si inutil. Pe care omenirea il face de multe ori din reflex.
    E timpul sa schimbam dansul! Muzica de mult timp e alta!



luni, 19 decembrie 2011

Cine mai citeste carti

Pentru cei care mai citesc carti, iata o recomandare de la Editura For You Newsletter :

Dimensiunile Paradisului :
Geometrie sacra, stiinte antice si ordinea Divina pe Pamant
de John Michell



Preotii Egiptului antic au pastrat un canon geometric, un cod numeric de armonii si proportii, pe care l-au aplicat in muzica, arte, politica si in toate institutiile civilizatiei lor. Platon, un initiat in misterele Egiptului, a spus ca acesta a fost instrumentul prin care anticii au mentinut standarde si conceptii inalte ale civilizatiei si culturii, de-a lungul a mii de ani.
In Dimensiunile Paradisului, John Michell descrie rezultatele cercetarii de-o viata, demonstrand felul in care acelasi cod numeric a stat la baza structurilor sacre, din timpurile stravechi pana in era crestina. In masuratorile de la Stonehenge, planul fundatiei de la Glastonbury si in orasul ideal al lui Platon si Orasul Sfant al Noului Ierusalim, descris in viziunea Sfantului Ioan, se afla stiinta si cosmologia pe care a fost fondata ordinea mondiala antica. Revelatia centrala a acestei carti este o structura a geometriei si numerelor, reprezentand ordinea esentiala a cerurilor si functionand ca o harta a paradisului.
John Michell a studiat la Eton si Cambridge si este cercetator si specialist deshizator de drumuri, in domeniul stiintei antice, traditionale. Este autorul a peste douazeci si cinci de carti, ce au influentat in mod profund gandirea moderna, printre care The New View Over Atlantis (O noua viziune asupra Atlantidei), Secrets of the Stones (Secrete ale pietrelor) si The Temple of Jerusalem: A Revelation (Templul Ierusalimului: O revelatie).

Costa 25 lei.

vineri, 16 decembrie 2011

Sfatul medicului

Secrete despre care nu va vorbeste medicul

Stiti oare ca doua cesti de cafea pe zi scad cu 40 la suta riscul aparitiei pietrelor la
vezica biliara? Din pacate, majoritatea medicilor, chiar si cei mai buni, stiu sa va trateze, dar nu sint intotdeauna competenti in ceea ce priveste o alimentatie si un mod de viata sanatos. Iata zece sfaturi pe care le auziti foarte rar sau chiar deloc in cabinetul unui medic.

1
Consumul moderat de alcool previne boala lui Alzheimer. Un studiu de sase ani intreprins la Universitatea Erasmus (Olanda) a stabilit ca la persoanele cu virsta peste 55 de ani care au consumat una pina la trei portii de alcool pe zi exista cu 42 de procente mai putine sanse de a se imbolnavi de aceasta boala, decit la cei care nu au consumat alcool deloc. Trebuie sa tineti cont insa de un fapt: consumul in exces de alcool nu are nici un rezultat pozitiv.

2
Calciul previne infarctul. Cercetarile noi in domeniu au aratat ca femeile care si-au
administrat cite 1.500 de miligrame de calciu zilnic sufera de tulburari ale inimii mult mai putin decit cele care au probleme cu deficitul de calciu. Cu toate acestea, doza zilnica
de calciu nu trebuie sa depaseasca 2.500 de miligrame.

3
Rosiile previn afectiunile inimii. Un studiu asupra a 1.379 de pacienti a aratat ca persoanele al caror regim alimentar este bogat in licopen - substanta care se gaseste in
rosii - sint expuse mai putin de jumatate acceselor de inima.

4
Spalatul pe miini scade sansa de a raci. Nu va temeti ca veti contracta o raceala atunci
cind linga dumneavoastra stranuta cineva! Cercetarile au aratat ca in opt cazuri din zece raceala se transmite prin miini. Spalatul lor este cea mai eficienta masura profilactica, ce va apara de infectia cu un virus.

5
Exercitiile fizice moderate previn diabetul. Specialistii spun ca plimbarea in pas mai rapid cite doua ore si jumatate pe saptamina scade considerabil riscul de a va imbolnavi de
diabet.

6
Spanacul imbunatateste vederea. Cercetatorii din diferite tari au ajuns la concluzia ca daca folositi de cinci ori pe saptamina spanac, riscul aparitiei cataractei scade cu 77 la
suta. Iar papaya contine un oxidant foarte puternic care blocheaza lumina ultravioleta
daunatoare.

7
Vitamina D previne intamplarile neplacute care au legatura cu osteoporoza. Cercetatorii
unei universitati americane au aratat ca femeile aflate in perioada postclimacteriu, care iau permanent vitamina D, risca de doua ori mai putin sa sufere din cauza osteoporozei
decit cele care nu isi administreaza vitamina D.

8
Consumul de alimente in portii mici, dar dese scade colesterolul. Toti stiu ca trebuie evitate grasimile care se depun pe artere, dar medicii au aratat ca frecventa administrarii
alimentelor este la fel de importanta ca si continutul lor. Studiile efectuate in Anglia au stabilit ca nivelul de colesterol este mai scazut in cazul unei cantitati egale de grasimi si calorii in regimul alimentar zilnic al celor obisnuiti sa manince de cinci-sase ori pe zi, dar in portii mici, decit in cazul celor care iau o masa sau doua pe zi, dar foarte bogate.

9
Luand in fiecare zi multivitamine scadeti de doua ori riscul de a va imbolnavi de cancer. Cercetarile noi arata ca forta magica a vitaminei E in combinatie cu acidul folic, calciu si vitaminele A si C scade riscul cancerului la intestinul gros cu 57 de procente.

10
Rugaciunea grabeste insanatosirea dupa interventiile chirurgicale, impiedica aparitia unor afectiuni si prelungeste viata. Cercetatorii din toata lumea continua sa atraga atentia asupra unui fapt uimitor: persoanele care se roaga in mod regulat sint mai sanatoase decit cele care nu cred in Dumnezeu. Pentru ca nu conteaza carui Dumnezeu si in ce biserica se roaga. Important este faptul ca el crede in forte mai puternice decit
el, ca incearca sa comunice cu acestea, ceea ce il ajuta foarte mult.

joi, 15 decembrie 2011

Detoxifierea psiho-spirituala

Iata un fragment dintr-un articol interesant, aparut in [Editura For You Newsletter], in 15.Dec. :
Emma - Tom Kenyon, M.A. (ii multumim Irinei)
In decursul celor aproape treizeci de ani de experienta in munca de consiliere psihologica si phihoterapie, am observat numeroase forme de toxicitate mentala si emotionala, atat la clientii mei, cat si la mine insumi.
De asemenea, am observat cum se comporta corpul si mintea cu aceste toxine, cum apar si se manifesta ele si cum sunt transformate sau neutralizate, in timpul procesului de transformare.
In acest articol succint, as dori sa va impartasesc unele dintre aceste observatii, in speranta ca ele le-ar putea fi de folos acelora dintre voi care ati cunoscut acest gen de toxicitate in voi insiva si/sau acelora dintre voi care folosesc tehnici de transformare cu alte persoane.
In primul rand, haideti sa definim termenii la care facem referire. Cuvantul psiho-spiritual este un termen compus, derivat din doua cuvinte: psihologic si spiritual. Ideea generala de aici este ca exista un teritoriu in care aspectele psihologice se intalnesc cu cele spirituale. Iar in acest taram al mintii si emotiilor, materialul psihologic influenteaza experienta spirituala. Si tot in acest taram, dimensiunile spirituale ale omului pot – si adesea o si fac – influenta aspectele psihologice.
Dati-mi voie sa va dau un exemplu legat de cele spuse.
Dumnezeul Emmei
Cu multi ani in urma, mi-a fost trimisa o femeie care era depresiva. Sotul ei, in varsta de patruzeci si ceva de ani, murise in urma cu noua luni, dupa o boala incurabila; odata cu disparitia lui, ea isi pierduse cel mai bun prieten si companion din viata. Mai mult decat atat, fusese singura care il ingrijise in ultimii doi ani de boala. Odata cu moartea lui, isi pierduse orice interes fata de lume si se simtea tot mai izolata de grupul ei social de prieteni. Se afla, in mod clar, intr-o perioada prelungita de doliu.
In timpul primei noastre intrevederi, am intrebat-o despre pasiunile si lucrurile care o interesau, ca sa vad ce parghii ar fi putut fi folosite ca sa o ajut. A mentionat in treacat ca fusese pasionata de gradinarit, dar ca renuntase sa o mai faca, in momentul in care a trebuit sa aiba grija de sotul ei.
Imi era clar faptul ca Emma (nu e numele ei real) traia acum o viata impovaratoare, ce fusese provocata de o incapacitate de a se identifica cu orice altceva decat cu femeia care isi ingrijise sotul. Si, pentru ca el nu mai exista in viata ei, nu mai stia cum sa o ia de la capat.
Aceasta era tema psihologica clasica, iar ca terapeut, sarcina mea principala era sa o ajut sa-si gaseasca o cale de intoarcere in lumea relatiilor umane si a menirii personale.
Am ales sa o indrum pe Emma intr-o stare receptiva de atentie launtrica, folosind hipnoza medicala ericksoniana, care recurge la povesti metaforice, ca sa activeze potentialele latente de vindecare, existente in interiorul omului.
In momentul in care Emma a venit la mine sa o ajut, eram destul de familiarizat cu starile mentale generate de hipnoza ericksoniana, intrucat o folosesc in practica mea, de aproape zece ani. Insa nu am fost pregatit pentru ceea ce a facut Emma cu metaforele pe care le-am creat.
De vreme ce se ocupase cu gradinaritul, am creat o poveste care se referea la situatia ei, folosind metafora despre o planta ce trebuia sadita intr-un alt ghiveci.
Unul dintre numeroasele aspecte frumoase ale hipnozei medicale ericksoniene este acela ca mintea inconstienta recunoaste metaforele primare, drept mesaje despre individ. Prin urmare, Emma a inteles mesajul implicit ca planta ce trebuia sadita intr-un alt ghiveci o reprezenta pe ea.
In aceasta poveste, o planta crescuse mai mare decat ghiveciul in care se afla si avea nevoie sa fie mutata intr-unul mai mare. Atunci cand planta a fost pusa in ghiveciul nou, si mai mare, ea (planta) s-a aflat intr-o stare de soc, deoarece era foarte mult spatiu, iar ea nu stia ce sa faca cu el. I-am transmis apoi Emmei sugestia ca radacinile plantei incepusera sa se extinda in pamant – fara ca planta sa stie acest lucru – si ca aceste radacini incepusera sa absoarba toate substantele nutritive de care planta avea nevoie ca sa creasca – totul, in mod automat, fara ca planta sa stie macar ce anume se intampla.
Prin intermediul acestei povesti deosebit de metaforice, am creat un teren fertil, de care sa se apropie inconstientul Emmei. Am fost convins ca ea va folosi metaforele drept mijloace de a crea noi resurse interne, care sa-i permita sa-si extinda radacinile in lume si, intr-un final, sa restabileasca contactele sociale (o sarcina psihologica foarte importanta). Dar nu mi-am imaginat niciodata ca aceasta femeie depresiva, in varsta de peste 70 de ani, o va intelege dincolo de taramul personal, in taramul transpersonal.
Spre finalul povestii, Emma a inceput sa planga incetisor. Iar dupa aceea a inceput sa planga cu suspine. Dupa cateva minute, timp in care m-am oprit, ca sa ii ofer spatiul necesar pentru a-si simti pe deplin emotiile, suspinele Emmei s-au diminuat, iar ea a inceput sa zambeasca. De fapt, chipul ei arata fericit.
Mi-am terminat povestea, care a fost in esenta o serie de mesaje ascunse, adresate mintii ei inconstiente, astfel incat Emma sa-si poata descoperi resursele interne – care sa o scoata din starea de depresie – si sa gaseasca noi modalitati de a relationa cu lumea.
Apoi, in acest punct, am observat ca respiratia ei devenise extrem de superficiala – semn ca procesa ceva, la un nivel foarte profund de constiinta.
Am ramas in tacere alaturi de ea, timp de cateva minute, pana cand a deschis ochii. A privit mai intai pe fereastra, la lumina Soarelui de dupa-amiaza, ce se revarsa in cabinetul meu. Apoi m-a privit, zambitoare.
Am intrebat-o ce se intamplase, iar ea mi-a descris cum devenise o planta si ca a inteles ca toate mesajele referitoare la planta erau mesaje despre ea. Spre sfarsitul povestii, s-a simtit luata de doua maini barbatesti si ridicata in cer. Doar in clipa in care a intrat in ceruri (in mod clar, percepandu-se ca o planta), si-a dat seama ca mainile erau ale lui Dumnezeu.
Dumnezeu i-a vorbit apoi la fel de clar cum ii vorbisem eu. El i-a spus ca facuse pentru sotul ei tot ce putuse si sa nu isi faca griji. Era foarte emotionata cand mi-a relatat aceasta parte a povestii, subliniind totodata ca acesta a fost momentul din timpul sedintei, in care a inceput sa planga cu suspine.
Dupa care, a spus ea, Dumnezeu a coborat-o, ca planta, printre norii din cer, si a pus-o cu fermitate in pamant.
Exista uneori clipe magice, in care un client reuseste sa inteleaga miezul unei probleme fundamentale; iar in acele clipe exista adesea senzatia ca, intr-un mod cumva magic, problema a fost deja rezolvata. Si este necesar doar un pic de timp, ca sa vezi cum va aparea solutia in viata acelei persoane. Noi traiam una dintre acele clipe, iar Emma si eu ne-am zambit, simtind, cred eu, ca totul va fi in regula.
Am intrebat-o cu nonsalanta, daca imi putea impartasi despre cum i-a aparut imaginea lui Dumnezeu. Fara sa omita niciun amanunt, mi-a spus ca, de fapt, avea par alb si o barba lunga si alba. Si mi-a mai spus ca, atunci cand a pus-o El insusi inapoi in pamant, a stiut ca totul va fi bine.
I-am multumit Emmei ca mi-a impartasit experienta ei si am programat o noua intalnire, peste doua saptamani – doar ca sa vad cum mergeau lucrurile.
Dupa doua saptamani, Emma care a intrat in cabinetul meu abia mai semana cu femeia depresiva care pasise prima oara pe acea usa.
Aceasta Emma era fericita si increzatoare in sine. Mi-a spus ca, imediat dupa sedinta, s-a dus la magazinul cu articole de gradinarit si si-a cumparat cateva ghivece noi, pentru plantele ei de acasa. De asemenea, si-a reluat legaturile cu vechii prieteni si m-a informat ca programul ei social era acum mult prea incarcat ca sa mai aiba timp sa ma revada – o afirmatie cu care, apropo, am fost total de acord.
Experienta avuta de Emma in cabinetul meu a fost un exemplu minunat despre felul in care materialul psihologic poate fi influentat sau transformat de o experienta spirituala.
Dilema Emmei era o dilema comuna celor care ii ingrijesc pe cei dragi, pentru perioade lungi de timp, iar apoi ii pierd din cauza bolii. Pentru cel care „acorda ingrijire”, se produce adesea o pierdere a identitatii personale, iar neavand acest sentiment al identitatii de sine, exista un alt nivel de pierdere.
In cazul Emmei, unul dintre lucrurile pe care il consider interesant este ca rezolvarea depresiei ei a venit prin intermediul unei „fantezii” spontane. Iar aceasta „fantezie”, generata din mintea ei inconstienta, ca raspuns la o metafora ericksoniana, a condus-o intr-o experienta transpersonala clasica. Vreau sa spun prin asta ca ea a patruns intr-un taram al fiintei sale, care a transcens personalitatea ei – o lume sublima, in care a simtit ca „mana lui Dumnezeu” a jucat un rol in eliberarea din dependenta emotionala de depresia ei.
As vrea sa explic in acest moment ce vreau sa spun prin „fantezia” Emmei. Experienta ei a avut loc in cabinetul meu, in contextul unei interventii psihologice. In acest gen de munca, experiente cum sunt cele ale Emmei sunt numite „fantezii”, deoarece se aseamana cu visul. In general vorbind, acest gen de „fantezii“ nu sunt considerate reale de specialistii din domeniul sanatatii mentale, ci mai mult un fel de expresie mentala/emotionala a dorintei de implinire a psihicului. In mod oficial, efectiv nu stiu daca intalnirea Emmei cu Dumnezeu a fost o simpla „fantezie” sau, mai degraba, o interventie mistica, din partea Divinitatii insasi. Asta e materia prima a romanelor de mister, iar cazul acesta, cine a intervenit?
Ca terapeut, obiectivul meu a fost pragmatic: sa o ajut pe Emma sa iasa din starea de depresie. Daca factorul responsabil de acest lucru a fost Dumnezeu insusi, atunci asa sa fie. Daca a fost o „fantezie” generata de mintea ei inconstienta, atunci asa sa fie.
Vreau sa spun un lucru. Atunci cand Emma era in starea de transa hipnotica profunda si se intalnea cu impresia ei despre Dumnezeu, in ce ma priveste, a existat in incapere o prezenta spirituala palpabila si un sentiment de gratie transcendenta. Nu pot spune care ar fi putut fi natura ei adevarata. Pot spune insa ca am fost profund miscat de simplitatea si de eleganta intalnirii Emmei, cu versiunea ei despre Dumnezeu.
Mai este interesat si faptul ca Emma L-a perceput pe Dumnezeu ca pe un batran cu parul alb si barba lunga si alba. Oficial vorbind, am lucrat cu sute de oameni, din diferite medii culturale si religioase si, in mai toate cazurile, Divinitatea s-a manifestat potrivit asteptarilor si credintelor persoanei in cauza.
Oricare a fost natura esentiala a intalnirii Emmei cu Dumnezeu, aceasta a avut efecte profunde asupra ei. Dupa o singura sedinta, ea efectiv a pus capat depresiei si si-a schimbat comportamentul – de la izolare de sine, la angrenare in lume si in relatiile cu prietenii ei. Aceasta este o schimbare radicala, ce s-a produs deoarece natura spirituala sau transpersonala a Emmei i-a informat (sau influentat) natura psihologica.
In cazul Emmei, intalnirea cu taramurile transpersonale ale fiintei sale a declansat o degajare a libertatii personale.
Cu toate acestea, uneori oamenii au alte tipuri de reactii la experientele transpersonale, generate de starile modificate de perceptie. Astfel de reactii sunt foarte personale si, dupa cum am observat, variaza foarte mult de la o persoana la alta.

marți, 13 decembrie 2011

Lamâia si cancerul

Bună, iată un scurt, dar interesant material, pe care l-am primit de la prietena mea, Doiniţa B. :

Lămâia este un produs miraculos pentru uciderea celulelor canceroase.
Ea este de 10.000 de ori mai puternică decât chimioterapia !!!
De ce nu suntem noi la curent cu asta?
Pentru că există laboratoare interesate în fabricarea unei versiuni sintetice, care le-ar aduce imense beneficii.
Puteti să vă ajutaţi un prieten care are nevoie, anunţându-l că sucul de lămâie îi este benefic în prevenirea şi stagnarea bolii.



Gustul ei este agreabil şi el nu produce efectele oribile ale chimioterapiei.
Dacă aveţi posibilitatea, plantaţi un lămâi în spaţiul sau în grădina voastră.
Câte persoane mor în timp ce acest secret este păstrat cu invidie, pentru a nu fi afectate beneficiile multimilionare ale marilor corporaţii?
După cum stiţi, lămâiul nu ocupă mult loc şi este cunoscut pentru varietăţile sale de lămâi şi lime.
Puteţi să consumaţi fructul în diverse moduri : puteţi să mâncaţi pulpa, să faceţi suc, să faceţi băuturi, şerbet etc...
I se atribuie multe virtuţi, dar cea mai interesantă este efectul produs asupra chisturilor şi tumorilor. Această plantă este un remediu probat contra cancerului de toate tipurile. Unii afirmă că este de mare utilitate în toate tipurile de cancer. Se consideră, de asemeni, că este un agent antimicrobian cu spectru larg, care controlează infecţiile bacteriene şi cu ciuperci, eficace contra paraziţilor interni şi a viermilor, regularizează tensiunea arterială crescută şi este antidepresiv, combate stress-ul şi bolile nervoase.

Sursa acestei informaţii este fascinantă : ea provine de la unul dintre cei mai mari fabricanţi de medicamente din lume, care afirmă că după mai mult de 20 de experimente efectuate în laborator dupa 1970, rezultatele au relevat că sucul de lămâie distruge celulele maligne din 12 tipuri de cancer, înţelegând aici cel de colon, de sân, de prostată, de plămân, de pancreas...
Componentele acestui arbore au demonstrat că acţionează de 10.000 de ori mai bine decât produsul Adriamycin, un produs chimioterapeutic utilizat uzual în lume pentru încetinirea creşterii celulelor canceroase. Şi ce este încă f. uimitor este că acest tip de terapie cu extract de lămâie distruge numai celulele maligne canceroase şi nu afectează celulele sănătoase !

Institutul de Ştiinte in Sănătate, L.L.C. 819 N. Str Charles Baltimore, MD 1201