Drag Vizitator!

Drag Vizitator! Te salutam! Dorim sa –ti lumineze viata comorile spirituale gasite pe acest blog.Fii un ganditor independent ! Nu doar sa te uiti, ci sa si vezi ! Nu crede tot ce se spune, mai bine cerceteaza. Iubeste-ti aproapele, ca pe tine insuti ! Nu fii suparacios, razbunator, iarta pe toti, si cere iertare, daca ai gresit.Cauta si gaseste-ti Fericirea in aceasta viata ! Fii dezinteresat ! Respecta cunoasterea straveche, inteleptii, gaseste-ti propriile radacini, deoarece doar asa poti trai o viata plina.Nu intoarce spatele la nimeni ! Traieste curat si in adevar ! Vezi si Cauta Unimea in Toate si in Toti ! Creaza Ordine in tine,si cu asta imprejurul tau si astfel in Lume ! Iubeste si respecta in tine, in semenii tai si in tot ce exista Constiinta Divina Nemuritoare si Spiritualitatea Cereasca ! Proclama Iubirea Divina, tu insuti sa fii Lumina, care lumineaza Viata !


joi, 29 septembrie 2011

Un răspuns la întrebările despre OBEZITATE. V-aţi gândit vreodată pentru ce tip de hrană este omul creat?


- Alimentele sunt substante comestibile care contin un anumit numar de elemente organice, precum: proteine, lipide, glucide, saruri minerale si vitamine, apa si materii nedigerabile (ca fibrele). Dintre acestea, proteinele sunt cele mai complexe, prin faptul că asimilarea si utilizarea lor sunt cele mai complicate pentru organismul nostru, explică D. Menrath în cartea “Dieta vieţii”

Proteinele sunt celule organice ale muschilor, organelor, creierului, oaselor etc. Sunt formate din cele mai simple elemente, numite “aminoacizi”.
Problema care se pune in cazul unei alimentatii “traditionale” nu este sa duci lipsa de proteine, ci cum sa nu mananci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman in aceeasi masura cu a avea prea putine.
Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, cel mai greu de separat in elemente pe care corpul nostru le poate folosi este proteina. Cand consumam proteine, corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare decat pentru orice alt aliment.
Aşadar, cu cat mancam mai multe proteine, cu atat mai mult ne este consumata energia pentru descompunerea lor.
Noi nu avem nevoie atat de mult de proteine, deoarece corpul uman recicleaza doar 70% din reziduurile proteice; si apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urina, par, piele moarta si transpiratie.
Pentru a completa aceasta cantitate pierduta ar trebui sa mancam 750 grame proteine, ori unii mananca mai mult.
Consumand mai mult decat avem nevoie, corpul este suprasolicitat in incercarea lui de a elimina surplusul. Proteinele in exces nu numai ca va fura energie, dar trebuie sa fie depozitate in corp ca reziduu toxic, determinand si o crestere in greutate,deoarece nu exista energia necesara pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare si situatia se agraveaza…

Ne “hrănim” cu proteine de la animale? FALS!

Proteina nu apare in corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mancare.
Proteina animalelor consumate difera de proteina umana. Corpul nu poate folosi sau asimila proteinele in forma lor originara. Ele trebuie descompuse in aminoacizii care le formeaza. Apoi, corpul recompune aminoacizii (ii sintetizeaza) in proteine proprii corpului uman. Valoarea unui aliment este data de aminoacizii care il compun.
Animalele insa nu au puterea sa sintetizeze cei 8 aminoacizi esentiali si de aceea trebuie sa-i ia din plante. Plantele ii pot sintetiza din aer, apa, pamant, dar animalele, inclusiv omul, sunt dependente de proteinele din plante – fie direct, mancand plantele, fie indirect, mancand animalele care au mancat plante (carnivorele mananca numai ierbvivore).
Exista 23 de aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei pot fi sintetizati de corpul uman, dar 8 trebuie luati direct din mancarea consumata.
Consumarea regulata a fructelor, vegetalelor, nucilor, semintelor, mugurilor va asigura toti aminoacizii necesari, exact ca si la alte mamifere, care nu consuma carne si care totusi nu sufera de vreo deficienta proteica.
Din alimentele digerate si din reciclarea reziduurilor proteice, corpul are in permanenta aminoacizi, care circula prin sange si prin sistemul limfatic. Cand corpul are nevoie de aminoacizi, ii ia de aici.
Circulatia aminoacizilor este ca o banca deschisa toata ziua. Ficatul si celulele depun si scot permanent aminoacizii necesari din sange si limfa. Cand in sange sunt prea multi, ficatul ii scoate si ii depune (stocheaza) pana este din nou nevoie de ei.Daca scade nivelul lor din sange datorita consumarii acestora de catre celule, ficatul ii repune inapoi in circulatie. Si celulele ii pot depozita si repune in circulatie.
Deoarece majoritatea celulelor din corp sintetizeaza mai multe proteine decat este necesar pentru sustinerea vietii lor, celelalte celule retransforma proteinele repartizate lor in aminoacizi, depozitandu-i in sange. Acest circuit al aminoacizilor este esential in intelegerea faptului ca proteinele complete (animale) nu sunt necesare in dieta.

Aminoacizii conţinuţi în plante sunt într-o cantitate mai mare decât cei conţinuţi în cărnuri

Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu ii poate sintetiza trebuie luati din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea celor 8 aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovlecii, rosiile, nucile, semintele de floarea-soarelui, susanul, alunele si fasolea ii contin pe toti opt.  Aminoacizii continuti in plante sunt intr-o cantitate mai mare decat cei continuti in carnuri.
Trebuie retinute urmatoarele aspecte :
1.      Carnurile nu ne furnizeaza combustibil; energia se gaseste in carbohidrati. Carnea nu contine carbohidrati, deci nu furnizeaza energie.
2.      Grasimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie si mai putin eficienta. Ele sunt descompuse in combustibil numai cand rezervele de carbohidrati sunt epuizate. Grasimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Cand se consuma in exces carbohidrati, acestia sunt transformati de organism in grasime si sunt depusi ca atare. Astfel, corpul poate inmagazina si folosi grasime fara a consuma mancaruri grase.Depozitele de grasime pot fi  privite ca o banca de carbohidrati, unde se fac restituiri sau depuneri, cand este necesar.
3.      Sanatatea noastra depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumam. Printre multe alte lucruri, ele previn constipatia si hemoroizii. Carnea nu contine fibre celulozice.
4.      Un lant de aminoacizi contine de la 51 pana la 200.000 de aminoacizi. Cand mancam carne, acest lant trebuie descompus (rupt) complet si reasamblat in proteina umana. Aminoacizii sunt foarte delicati. Caldura gatitului ii coaguleaza sau ii distruge, facandu-i inutilizabili pentru organism.Astfel, devin toxici depunandu-se, marind consumul de energie.
5.      Carnea este foarte bogata in grasimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie; provoaca atacul de cord (datorat colesterolului).
6.      Sinteza vitaminei B12 este ingreunata mult, provocand starile anemice.
7.      Toxinele continute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenta in perturbarea metabolismului hidratilor de carbon, de aici pana la diabet nemaifiind decat doi pasi.
8.      Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substante create in timpul digestiei carnii, care nu au putut fi asimilate de organism.
9.      Foarte putina lume stie  ca, pentru a inlocui culoarea gri-verzuie a carnii, dupa taierea animalului, cu acea culoare rosiatica, placuta, a produsului din galantar, majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc nitrati si conservanti foarte daunatori organismului uman, predispunandu-l in timp la cancer.
 10.  In urma procesarii termice calitatile carnii se modifica:
  • Valoarea nutritiva a carnii scade cu 2/3.
  • Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.
  • Vitaminele dispar aproape complet din carnea fripta sau fiarta.
  • Noul aliment incarca si aciduleaza organismul uman favorizand aparitia bolilor.

Se pune intrebarea daca organismul UMAN este alcatuit si proiectat pentru a consuma carne.

Care sunt deosebirile fiziologice dintre carnivore si oameni :
  • Potrivit afirmatiilor domnului Williams Collius, din Medical Counter Point, “omul este inzestrat in mod evident cu dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor; acestea au incisivii ascutiti pentru a taia iarba, molarii cu suprafata plata pentru a zdrobi legumele si fructele, iar caninii scurti si rotunjiti, inapti sa sfasie si sa striveasca carnea”.
  • Maxilarul unui carnivor se misca numai in sus si in jos pentru a sfasia si musca. Al omului se misca si lateral, pentru a mesteca.
  • Saliva omului este alcalina si contine ptialina. Salina carnivorelor este acida,potrivita pentru descompunerea proteinei animale. Ii lipseste ptialina – o enzima care transforma amidonul in maltoza si glucoza.
  • Stomacul carnivorelor este un sac rotund si simplu, care secreta de 10 ori mai mult acid clorhidric decat un exemplar necarnivor.
  • Stomacul omului are forma alungita, complicat ca structura si terminat cu duodenul.
  • Intestinele carnivorelor masoara de 3 ori mai mult decat lungimea trunchiului lor, fiind destinate unei expulzari rapide a mancarii, care se altereaza usor.Intestinele omului sunt de 10-12 ori mai lungi decat trunchiul lor, fiind destinate pastrarii alimentelor in ele pana cand sunt extrasi toti nutrientii.
  • Pisicile, de exemplu, suplimentandu-li-se ratia de carne cu 20 g de unt, vor continua sa traiasca fara sa aiba nici un fel de schimbare la nivelul arterelor. Imaginati-va ca aceasta cantitate de colesterol este de 80 de ori mai mare decat ceea ce regimul nostru alimentar considera normal. Pe de alta parte, daca unei nutrii i se administreaza numai 4 g de colesterol pe zi, modificarea peretilor arteriali se va produce intr-un mod extraordinar de rapid.
  • Ficatul carnivorelor poate sa elimine de 10-15 ori mai mult acid uric decat al omului, care elimina foarte putin.
  • Acidul uric este o substanta extrem de toxica, ce se elibereaza in organism ori de cate ori se consuma carne. Spre deosebire de carnivore, omul nu are enzime specializate in descompunerea acidului uric.
  • Carnivorele nu transpira prin piele  – acestea neavand pori, ca pielea umana.
  • Urina carnivorelor este acida, a omului este alcalina.
  • Limba carnivorelor este aspra, a omului este moale.
  • Mainile omului sunt destinate perfect culesului fructelor, si nu pentru sfasiat, asa cum fac animalele cu ghearele lor.

Cu toate ca nu a fost creat sa manance carne, de ce omul o consuma totusi ? Din doua motive :
  1. Din obicei sau traditie.
  2. Pentru ca ii place carnea.
Deci  pentru  digestia  carnii  este  necesara o cantitate enorma de energie, ceea ce face si mai dificila sarcina scaderii greutatii celor care nu si-o doresc si o au.

As dori sa va intrebati : unde ati dori sa serviti masa ?
Intr-o gradina cultivata cu legume si cu pomi fructiferi sau intr-un abator, in ambele cazuri asteptand la fata locului sa vi se aduca masa proaspata ?     

Daca veti continua sa mancati carne, pentru a minimaliza efectele negative cautati sa:
1.      Sa gasiti o sursa de carne nechimizata.
2.      Nu mancati carne decat o data pe zi, pentru a economisi energia interna.
3.      Combinati corect carnea cu alte alimente.

In cazul unor activitati fizice grele, ganditi-va ca :
  • proteinele nu va cresc forta, ci, prin descompunerea lor, v-o cheltuiesc.
  • proteinele sunt dezastruoase, intrucat ele nu produc energie, ci o consuma.
Exemple :
  • Un leu care mananca carne doarme 20 ore/zi.
  • Un urangutan, care mananca numai vegatale doarme 6 ore/zi.
  • Populatiile care traiesc in zona arctica si au ca aliment preponderent carnea au o medie de viata de numai 27 de ani.
Doua dintre cele mai raspandite boli – de inima si cancerul – ar putea fi reduse spectaculos prin corectarea regimului alimentar.
Trimiteți un comentariu