Drag Vizitator!

Drag Vizitator! Te salutam! Dorim sa –ti lumineze viata comorile spirituale gasite pe acest blog.Fii un ganditor independent ! Nu doar sa te uiti, ci sa si vezi ! Nu crede tot ce se spune, mai bine cerceteaza. Iubeste-ti aproapele, ca pe tine insuti ! Nu fii suparacios, razbunator, iarta pe toti, si cere iertare, daca ai gresit.Cauta si gaseste-ti Fericirea in aceasta viata ! Fii dezinteresat ! Respecta cunoasterea straveche, inteleptii, gaseste-ti propriile radacini, deoarece doar asa poti trai o viata plina.Nu intoarce spatele la nimeni ! Traieste curat si in adevar ! Vezi si Cauta Unimea in Toate si in Toti ! Creaza Ordine in tine,si cu asta imprejurul tau si astfel in Lume ! Iubeste si respecta in tine, in semenii tai si in tot ce exista Constiinta Divina Nemuritoare si Spiritualitatea Cereasca ! Proclama Iubirea Divina, tu insuti sa fii Lumina, care lumineaza Viata !


duminică, 30 octombrie 2011

~Poţi să-ţi vindeci viaţa~



- Cu cât avem mai multă ură de sine şi sentimente de vinovăţie, cu atât viaţa noastră merge mai prost. De fapt, încă din copilărie învăţăm ce să gândim despre noi înşine şi despre lumea care ne înconjoară. Dacă ai trăit cu oameni care erau nefericiţi, speriaţi, vinovaţi sau mânioşi, atunci ai învăţat o mulţime de lucruri negative despre tine însuţi şi despre lumea care te înconjoară. “Eu niciodată nu fac nimic aşa cum trebuie.”, “Este numai vina mea!”‘Toţi se poartă rău cu mine, mă critică, nu mă ajută, mă calcă în picioare, mă abuzează” – credinţe ca acestea, adânc înrădăcinate în fiinţa noastră, creează o viaţă plină de frustrare. Toate resentimentele, depozitate ani de-a rândul în mintea şi sufletul nostru, conduc în cele din urmă la boală.

- “Credeţi sau nu, noi ne alegem aceste gânduri şi le transformăm în credinţele noastre”, subliniază Louise Hay în cartea “Poţi să-ţi vindeci viaţa”.  “Eu găsesc că resentimentul, criticismul, sentimentul de vinovăţie şi frică sunt cele care cauzează mai multe probleme decât orice altceva pe lume”, arată aceasta.


1. Viaţa este de fapt foarte simplă. Ceea ce dăruim, este ceea ce primim înapoi.

Ceea ce gândim despre noi înşine devine adevărat pentru noi. Cred că fiecare dintre noi, incluzându-mă şi pe mine este 100% responsabil pentru ceea ce se petrece în viaţa noastră, bun sau rău. Fiecare gând pe care îl gândim, creează viitorul nostru. Fiecare dintre noi îşi crează propriile experienţe prin propriile gânduri şi sentimente.Gândurile pe care le gândim şi vorbele pe care le rostim creează exprienţele noastre de viaţă.
Noi creăm o situaţie, apoi cedăm puterea pe care o avem, dând vina pe alţii pentru frustrarea noastră. Nici o persoană, nici un loc, nici un lucru nu are putere asupra noastră, pentru că noi suntem singurii care controlăm propriile noastre gânduri. Noi creem experienţele noastre, realitatea noastră şi toate persoanele din ea.
Care dintre afirmaţii seamănă mai mult cu tine?
“Toţi oamenii îmi sunt duşmani.”
“Toţi sunt binevoitori cu mine şi gata să mă ajute.”
Fiecare dintre aceste crezuri va crea experienţe de viaţă foarte diferite.

2. Universul ne sprijină total în fiecare gând pe care alegem să-l gândim şi să-l credem.

În alte cuvinte, subconştientul nostru acceptă orice vrem noi să credem. Aceasta însemnă că, ceea ce cred despre mine şi despre viaţă devine adevărat pentru mine. Ceea ce alegi să gândeşti despre tine însuţi şi despre viaţă, devine adevărat pentru tine. Şi alegerea pentru ceea ce vrem să gândim are o infinitate de posibilităţi.
Când ştim lucrul acesta ni se pare logic să alegem mai degrabă “Toţi sunt binevoitori cu mine şi gata să mă ajute” decât “Toţi oamenii îmi sunt duşmani.”

3. Puterea Universală nu ne judecă şi nu ne critică niciodată

Ea ne acceptă doar la propria noastră valoare. Apoi, reflectă crezurile noastre în viaţă. Dacă eu vreau să cred că viaţa este singuratică şi nimeni nu mă iubeşte, atunci aceasta este ceea ce voi găsi în lumea mea.
Totuşi, dacă eu doresc să mă eliberez de acest crez si să afirm pentru mine că“dragostea este peste tot şi eu sunt iubitor/iubitoare şi demn/demnă de iubit” şi dacă mă ţin constant de aceasta afirmaţie şi o repet mereu, atunci ea va deveni adevarată pentru mine. Atunci, vor veni în viaţa mea oameni plini de dragoste, oameni care există deja în viaţa mea vor deveni mai iubitori faţă de mine, iar eu, voi începe să-mi exprim cu uşurinţă dragostea faţă de alţii.

4. Cea mai mare parte dintre noi avem idei ciudate despre cine suntem noi şi multe, multe reguli rigide despre felul în care viaţa trebuie trăită

Aceasta nu este ca să ne auto-condamnăm căci, chiar în clipa aceasta fiecare face ceea ce crede că este mai bine. Dacă am fi ştiut mai bine şi am fi avut mai multă conştiinţă şi înţelegere, am face lucrurile diferit. Te rog să nu te auto-acuzi pentru că ai ajuns acolo unde eşti astăzi. Însuşi faptul că citeşti aceste rânduri, înseamna că eşti pregătit să faci o schimbare pozitivă în viaţa ta. Felicită-te pentru asta. “Bărbaţii nu plâng!”, “Femeile nu ştiu să folosească banii!”, ce idei limitate ca să trăieşti cu ele!

5. Când suntem foarte mici, învăţăm ce să credem despre noi înşine şi despre viaţă, din reacţiile adulţilor din jurul nostru

Aşa învăţăm ce să gândim despre noi înşine şi despre lumea care ne înconjoară. Acum, dacă ai trăit cu oameni care erau nefericiţi, speriaţi, vinovaţi sau mânioşi, atunci ai învăţat o mulţime de lucruri negative despre tine însuţi şi despre lumea care te înconjoară. “Eu niciodată nu fac nimic aşa cum trebuie.” “Este numai vina mea!” “Dacă mă supăr, sunt o persoană rea.”
Credinţe ca acestea, creează o viaţă plină de frustrare.













6. Când creştem, avem tendinţa de a recrea mediul emoţional din casa unde am trăit primele stagii ale copilăriei

Aceasta nu este bine sau rău, corect sau greşit; este doar ceea ce recunoaştem înăuntrul nostru ca “acasă”. Deasemenea, noi avem tendinţa de a recrea în viaţa noastră personală relaţiile pe care le-am avut cu mamele sau cu taţii noştri, relaţii pe care le-au avut părinţii unul cu celălalt.
Gândeşte-te de câte ori ai avut un iubit sau un şef care era “exact” ca unul din părinţii tăi. Ba mai mult, noi ne tratăm pe noi înşine aşa cum ne-au tratat părinţii noştri. Ne certăm şi ne pedepsim pe noi înşine în acelaşi fel. Aproape că poţi auzi cuvintele, dacă asculţi bine.
Şi în acelaşi mod, noi ne iubim si ne încurajăm la fel cum eram iubiţi şi încurajaţi când eram copii.
“Nu faci niciodată nimic ca lumea.” “Este numai vina mea.” – cât de des ţi-ai spus ţie însuţi cuvintele acestea?
“Eşti minunat.””Te iubesc.” – cât de des îţi repeţi aceste cuvinte?

7. Totuşi, eu nu aş învinovăţi părinţii noştri pentru asta

Noi suntem victime ale victimelor şi lor le-ar fi fost imposibil să ne înveţe ceea ce nici ei nu au ştiut. Dacă mama ta nu a ştiut cum să se iubească pe ea însăşi şi tatăl tău nu a ştiut cum să se iubească pe el însuşi, evident că le-a fost imposibil să te înveţe pe tine cum să te iubeşti. Ei au facut ceea au ştiut cel mai bine, cu ceea ce au fost şi ei învăţaţi când erau copii. Dacă vrei să-ţi cunoşti mai bine părinţii, spune-le să-ţi vorbească de copilăria lor şi dacă ai să asculţi cu compasiune, ai să înţelegi de unde vin fricile lor şi şabloanele lor rigide. Oamenii aceia care “ţi-au făcut ţie toate astea”, erau de fapt, la fel de speriaţi şi înfricoşaţi ca şi tine.
Noi învăţăm sistemul nostru de credinţe atunci, foarte devreme, în copilărie şi apoi trecem prin viaţă creând experienţe care să se potrivească cu sistemul nostru de credinţe. Uită-te înapoi la viaţa ta şi vezi de câte ori ai trecut prin aceeaşi experienţă. Ei bine, eu cred că ai creat şi recreat acele experienţe pentru că ele oglindeau ceva ce tu credeai despre tine însuţi.

8. Punctul de putere este întotdeauna în momentul prezent

Toate evenimentele pe care le-ai trăit de-a lungul vieţii tale, până în acest moment au fost create de gândurile şi credinţele tale din trecut. Au fost create de gânduri şi cuvinte pe care le-ai rostit ieri, săptămâna trecută, luna trecută, anul trecut, acum 10,20,30, 40 de ani sau mai mult, în funcţie de vârsta pe care o ai.
Dar, acesta este trecutul tău. A trecut şi s-a terminat! Ceea ce este important în acest moment este să alegi şi să crezi ce spui în acest moment! Pentru că aceste gânduri şi cuvinte vor creea viitorul tău. Punctul tău de putere este în momentul prezent şi formează deja experienţele tale de mâine, de săptămâna viitoare, de luna viitoare, de anul viitor, etc.
Uită-te ce anume gândeşti în acest moment. Este ceva negativ sau pozitiv? Vrei ca acest gând să-ţi creeze viitorul? Doar observă şi fii alert. Singurul lucru cu care avem de-a face în fiecare moment este un gând, şi un gând poate fi schimbat. Fără să aibă nici o importanţă care anume este problema, experienţelor noastre de viaţă sunt doar efecte exterioare ale gândurilor noastre interioare. Până şi ura de sine este de fapt ura îndreptată către un gând pe care îl ai despre tine însuţi.
Dacă să zicem gândeşti: ‘sunt o persoană rea’. Acest produce un sentiment, în care tu te laşi prins. Totuşi, dacă nu ai avea gândul acesta, nu ai avea şi sentimentul. Şi gândurile pot fi schimbate. Schimbă-ţi gândurile şi sentimentele vor dispărea.
Nu contează cât de mult am urmat un tipar negativ. Punctul de putere este în momentul prezent. Ce minunat este să-ţi dai seama de lucrul acesta! Putem să începem să fim liberi în acest moment!

9. Credeţi sau nu, noi ne alegem gândurile

Din obişnuinţă, putem sa gândim mereu acelaşi gând, astfel că nu pare că noi l-am ales. Totuşi, la început noi l-am ales. Putem să refuzăm să gândim anumite gânduri. Uită-te numai de câte ori ai refuzat să gândeşti lucruri pozitive despre tine însuţi. Ei bine, în acelaşi fel, poţi să refuzi să gândeşti lucruri negative despre tine însuţi.
Mie mi se pare că fiecare persoană de pe planetă, pe care am cunoscut-o sau cu care am lucrat, suferă mai mult sau mai puţin de ură de sine şi de sentimente de vinovăţie. Cu cât avem mai multă ură de sine şi sentimente de vinovăţie, cu atât viaţa noastră merge mai prost. Cu cât avem avem mai puţină ură de sine si sentimente de vinovăţie, cu atât viaţa noastră merge mai bine, pe toate nivelele.

10. Cel mai adânc crez pentru fiecare persoană cu care am lucrat a fost întotdeauna: ‘nu sunt destul de bun!’

De multe ori adăugăm la acest crez: ‘nu fac destul’ sau ‘nu merit’. Iţi sună familiar? Să spui sau să laşi să se înţeleagă sau să simţi că ‘nu eşti destul de bun’? Dar pentru cine? Şi conform standardelor cui?
Dacă acest crez este foarte puternic în tine, atunci cum ar fi fost posibil pentru tine să-ţi creezi o viaţă plină de dragoste, veselă, prosperă şi sănătoasă? Cumva, cel mai puternic crez subconştient pe care îl ai ar contrazice-o întotdeauna.
Eu găsesc că resentimentul, criticismul, sentimentul de vinovăţie şi frică sunt cele care cauzează mai multe probleme decât orice altceva pe lume.
Aceste patru lucruri cauzează probleme majore atât în trupurile noastre, cât şi în vieţile noastre. Aceste patru sentimente sunt generate de faptul că încercăm să dăm vina pe alţii şi nu ne asumăm responsabilitatea propriilor experienţe de viaţă.
Dacă noi am fi 100% responsabili pentru tot ceea ce se petrece în viaţa noastră, atunci nu mai avem pe cine da vina. Tot ce se întâmplă în viaţa noastră este doar o oglindire a gândirii noastre interioare. Eu nu scuz comportamentul celorlalţi care lasă de dorit, dar tocmai CREZURILE NOASTRE sunt acelea care atrag persoane care ne tratează în acest fel (rău – n. autoarei).
Dacă te surprinzi mereu spunându-ţi: ‘toţi se poartă rău cu mine, mă critică, nu mă ajută, mă calcă în picioare, mă abuzează’, atunci acesta este TIPARUL TĂU! Sunt anumite gânduri în tine, care atrag persoane care să te trateze aşa. Când nu vei mai gândi astfel, acele persoane vor pleca altundeva şi vor trata aşa pe alţii. Tu nu îivei mai atrage în viaţa ta.
În cele ce urmează am să ilustrez câteva rezultate ale unor tipare care se reflecta la nivel fizic: resentimentul care este simţit şi ţinut pe lungă durată, poate să mănânce din trup şi devine boala pe care noi o numim cancer. Criticismul devenit obişnuinţă poate adesea să genereze artrită.
Sentimental de vinovăţie caută întotdeauna pedeapsa, iar pedeapsa cauzează durerea fizică(când o persoană are multe dureri fizice atunci are o puternică tendinţă de auto-învinuire). Frica şi tensiunea pe care o produce poate crea stări ca ulcere, chelire şi chiar dureri de picioare.
Iertarea şi eliberarea de resentimente poate să dizolve până şi cancerul. Chiar dacă această afirmaţie sună simplist, eu am văzut şi am trăit rezultatele practice.
Persoanelor cu şabloane foarte adânci de resentimente, le spun adesea: ‘te rog să-ţi dizolvi resentimentele acum, când este relativ uşor. Nu aştepta până când vei fi sub ameninţarea bisturiului unui chirurg sau pe patul morţii, pentru că atunci va trebui să ţii piept şi panicii care te va cuprinde’.
Când suntem într-o stare de panică este foarte greu să ne concentrăm asupra vindecării noastre.

11. Ca să ne eliberăm de trecut, trebuie să vrem să ne iertăm

Avem nevoie să alegem să ne eliberăm de trecut şi să iertăm pe toată lumea, inclusiv pe noi înşine. S-ar putea să nu ştim cum să iertăm şi s-ar putea să nu vrem să iertăm; dar însuşi faptul că spunem că am vrea să iertăm, începe procesul de vindecare. Este imperativ pentru propria vindecare ca ‘noi’ să ne eliberăm de trecut şisă-i iertăm pe toţi.
‘Te iert că nu eşti aşa cum aş fi vrut eu să fii. Te iert şi te eliberez.’ Această afirmaţie ne eliberează de fapt pe noi înşine.
Toate bolile vin de la o stare de ‘neiertare’
Întotdeauna când suntem bolnavi, trebuie să ne cercetăm inima, să vedem pe cine trebuie să iertăm.‘Toate bolile vin dintr-o stare de neiertare’ şi că ‘întotdeauna când suntem bolnavi, trebuie să ne uităm în jurul nostru să vedem pe cine trebuie să iertăm’.
Aş adăuga la acesta conceptul că exact persoana care ţi se pare cel mai greu de iertat, este persoana de care ESTE CEL MAI IMPERIOS SĂ TE ELIBEREZI. Iertare înseamnă să cedezi, să te eliberezi. Nu are nimic de-a face cu scuze de convenienţă. Înseamnă să te eliberezi de întregul tot.
Nu trebuie să ştim CUM să iertăm. Tot ceea ce avem nevoie să facem este să VREM să iertăm. Universul va avea grijă de restul!

12. Învaţă să te iubeşti

Când pacienţii vin la mine cu o problemă, nu mă interesează ce problemă este (ex: de sănătate, de bani, relaţii proaste cu familia sau lipsa de creativitate) întotdeauna este doar un singur aspect la care lucrez cu ei: IUBIREA DE SINE.
Am descoperit că atunci când ne iubim şi ne acceptăm pe noi înşine cu adevărat şi NE APROBĂM PE NOI ÎNŞINE EXACT AŞA CUM SUNTEM, atunci totul în viaţă va merge bine.
Este ca şi cum s-ar întâmpla mici miracole la tot pasul. Sănătatea noastră se îmbunătăţeşte, atragem mai mulţi bani, relaţiile noastre devin mai împlinite şi mai armonioase şi începem să ne exprimăm într-un mod mai creativ, mai complet. Toate acestea par să se întâmple fără ca noi să facem nici un efort.
Iubindu-te şi aprobându-te pe tine însuţi, creând un spaţiu de protecţie, încredere, merit şi acceptare, va crea mai multă ordine în mintea ta, relaţii mai iubitoare în viaţa ta, va atrage un serviciu nou, un loc nou şi mai bun unde să trăieşti şi va re-echilibra până şi greutatea corpului tău.
Oamenii care se iubesc pe ei înşişi şi îşi iubesc trupurile, nu se abuzează nici pe ei nici pe alţii. Auto-aprobarea şi auto-acceptarea în momentul prezent reprezintă cheia schimbărilor pozitive în fiecare aspect al vieţii noastre.
După părerea mea, dragostea de sine începe cu a nu ne mai critica pe noi înşine deloc, pentru nimic. Criticismul ne-ar prinde exact în tiparul pe care încercăm să-l schimbăm.
Înţelegerea şi gentileţea faţă de noi înşine, ne ajută să ieşim din acest tipar. Adu-ţi aminte că te-ai autocriticat atâţia ani şi n-a mers. Încearcă să te aprobi şi să vezi ce se va întâmpla.
Fragmente adaptate din Louise Hay – “Poţi să-ţi vindeci viaţa”


Trimiteți un comentariu