Drag Vizitator!

Drag Vizitator! Te salutam! Dorim sa –ti lumineze viata comorile spirituale gasite pe acest blog.Fii un ganditor independent ! Nu doar sa te uiti, ci sa si vezi ! Nu crede tot ce se spune, mai bine cerceteaza. Iubeste-ti aproapele, ca pe tine insuti ! Nu fii suparacios, razbunator, iarta pe toti, si cere iertare, daca ai gresit.Cauta si gaseste-ti Fericirea in aceasta viata ! Fii dezinteresat ! Respecta cunoasterea straveche, inteleptii, gaseste-ti propriile radacini, deoarece doar asa poti trai o viata plina.Nu intoarce spatele la nimeni ! Traieste curat si in adevar ! Vezi si Cauta Unimea in Toate si in Toti ! Creaza Ordine in tine,si cu asta imprejurul tau si astfel in Lume ! Iubeste si respecta in tine, in semenii tai si in tot ce exista Constiinta Divina Nemuritoare si Spiritualitatea Cereasca ! Proclama Iubirea Divina, tu insuti sa fii Lumina, care lumineaza Viata !


joi, 13 septembrie 2012

Semnificatii tacute - de Elena Cocis

Simt nevoia sa impartasesc cu voi, desi cu cateva zile intarziere, unele consideratii cu privire la perioada pe care o traversam. Spun „cu intarziere”, pentru ca nu mi-am dat seama din primul moment, ce se intampla si de ce.
Cu cateva zile in urma, am inceput sa observ ca ceva se petrece – dar nu realizam inca din ce motiv se intampla totul, cum de a venit avalansa unei multitudini de provocari in viata care ma inconjoara. Toata lumea din jurul meu a simtit nevoia sa-mi povesteasca despre trairi, experiente sau stari – ale corpului fizic, emotional sau mental – pe care sa le numesc neobisnuite, ca sa nu folosesc cuvantul ciudate, desi poate ar fi mai potrivit.
Am inceput sa fiu tot mai atenta, desi nu am avut nicio secunda intentia de a descifra vreo enigma sau de a le lega in vreun fel. Viata curgea "normal" si, pe nesimtite, se adunau tot felul de informatii. Dupa o saptamana extrem de incarcata si complicata, pe care nu are rost sa o descriu acum - desi are legatura directa cu subiectul - intr-un moment de reflectie, incercand sa pun totul cap la cap intr-o discutie cu fiica mea, venita din senin, am simtit clar un indemn interior, care m-a trimis direct spre Calendarul Mayas.
Marturisesc ca, de cand prietena mea buna si eleva mea, Lucia – care de curand a trecut pragul spre o alta dimensiune – a inceput sa se ocupe de energia zilei exprimata de simbolurile mayase, nu am mai pus mana pe Calendar. Primeam zilnic de la ea toate informatiile de care aveam nevoie. Acum, pur si simplu am fost impinsa spre tabelul meu cu simboluri si tonuri.
Privind Calendarul, am inceput sa ma lamuresc. Un flux de informatii a inceput sa curga, aducand tot mai multe clarificari. Toate povestile pe care le adunasem au inceput sa capete sens. Brusc, am inteles ca suntem intr-o perioada de 40 de zile de curatari profunde, in care au loc eliberari de traume emotionale si tipare limitative – evident, totul spus extrem de sintetic. Ca sa intelegeti despre ce este vorba, ganditi-va la semnificatia celor 40 de zile biblice de stat in "desert". Suntem in DESERTul sufletului (cititi cu diacritice, deshert), suntem in perioada de purificare.
Deseori m-am intrebat – si o sa ma mai intreb si in continuare: care este semnificatia acestui stravechi simbol, desertul, de ce trebuie sa trecem prin desertul/noaptea sufletului? Intelesul esoteric al acestui concept este mult prea complex, ca sa pot pretinde ca il lamuresc eu, acum. Ceea ce insa merita facut, este sa ne indemnam unii pe altii la introspectie, la a medita asupra acestei invataturi si a incerca – fiecare dintre noi in felul sau – sa-i descifram misterul.
Dupa parerea mea, acest subiect este legat de tematica personalitatii, a egoului - ca sursa a nefericirii, a suferintei si tristetii. Cel ce intotdeauna vrea ceva – mai mult si mai mult – este egoul, mintea duala. El/ea ne indeamna sa cautam neincetat pozitii sociale, sa dobandim tot mai multe proprietati si bunuri (de cele mai multe ori, nefolositoare si care ajung depozitate in camari si dulapuri), sa "luptam" pentru una sau alta – inclusiv pentru cauze "nobile", idealuri sau idei (una este responsabilitatea si determinarea in a-ti urma calea sufletului, alta este "a lupta" pentru...,” pentru ca lupta este duala si presupune existenta unui invins si a unui invingator - sursa clara de nefericire sau fala). Deci, asta ne tine captivi intr-o lume duala. Am "locuit" aici 13.000 de ani. Ajunge! A venit vremea unui salt in constiinta.
Sa ne intoarcem la simbolul desertului. Pai, tot ceea ce vrea sinele dual, putem gasi in desert? Si, cand te afli acolo, fara apa, fara umbra, fara mancare, fara locul tau de odihna, fara ... si fara... care este primul gand? Fie ca te-a parasit Dumnezeu (sau ca El nici nu exista), fie ca am pacatuit si sunt pedepsit, fie ca sunt "atacat" si manipulat de fortele intunericului – si tot asa.....
Intr-o asemenea situatie, cati au incredere in fiinta Divina din ei, cati mai stiu ca sunt iubiti si ajutati de intregul Univers, cati mai pot iubi?
In desert este, de fapt, „UNIversitatea lui Dumnezeu"!
Aici invatam ca Divinitatea nu ne poate niciodata parasi, ca Pamantul este o fiinta vie, care are un Plan in acord cu Legile Universale, ca fiecare clipa pe care noi o traim, ne aduce o experienta, o lectie dupa alta lectie, un examen dupa altul, intr-o ordine cosmica fireasca, armonioasa, plina de Gratie Divina, de iubire neconditionata. Aici invatam sa ne construim o relatie directa cu puterile ceresti, cu Creatorul a tot si toate, aici invatam sa ne iubim pe noi insine, aici invatam despre adevarata noastra esenta si despre cum vom ajunge, la absolvire, CO-Creatori.
In desert, singur in fata eternitatii, nu avem cui ne justifica, nu mai avem de ce sa ne gasim scuze si nici cui ne lauda pentru faptele noastre "bune", pentru ca nu are cine sa vada medaliile pe care ni le-am pus, cu trufie, pe piept, dar nici cui ne plange ca suferim, pentru ca, in suferinta, ne-am invatat cu spectatori - de regula si sfatuitori de "meserie", oameni care nu au solutii decat pentru problemele altora, vindecatori nevindecati, oameni tristi, care vorbesc despre iubire si fericire.
In desert, nu poti cere nimic din ceea ce vrei sa vezi, pentru ca acolo nu e nimic de vazut. In desert nu poti cere odihna, pentru ca nu ai unde sa te odihnesti; nu poti cere umbra, pentru ca nu exista adapost; in desert Il gasesti doar pe Dumnezeu – iar atunci cand incepi sa-L vezi, El va fi tot ceea ce vei vrea sa vezi. Atunci cand vrei vrea sa Il vezi doar pe El, atunci El va fi pentru tine odihna, bucuria si calauza spre acolo unde sufletul tau stie ca trebuie sa ajunga.
In desert te calibrezi, te evaluezi, iti masori nivelul vibratiei, stralucirea valorilor cosmoetice pe care le-ai dobandit si, cel mai important, te straduiesti sa iesi din cutia/inchisoarea dualitatii, sa eliberezi tipare si credinte limitative, sa lasi sa plece tot ceea ce inseamna resentiment, invidie, dorinta de putere si manipulare... pentru a deveni liber! Cu alte cuvinte, in desert gasesti calea spre Spatiul Sacru al inimii, dobandeti claritate si maturitate spirituala, slefuiesti diamantul Divinitatii launtrice, scoti din strafundurile fiintei Virtutile Divine, inveti sa gestionezi Darurile Divine ce au fost sadite inca din clipa in care am fost creati. In desert iti dezvalui adevata esenta, acolo este locul integrarii, al unificarii, aducerii la suprafata, in constient, a adevaratului Eu.
O noua faptura ia nastere – si avem de lucru. Trecem prin desert, ca sa ne desavarsim, sa aducem Cerul pe Pamant. Simbolul Cerului ne vorbeste despre seninatate, pace, Lumina, frumusete, iubire, Unime....
Desigur, multe dintre expresiile pe care le-am folosit trebuie luate in sens metaforic. Fiecare dintre noi trebuie sa priveasca aceasta perioada, prin prisma unicitatii lui.
Cum simte toate astea, corpul fizic? Raspunsul este unul singur: cum crede el ca intelegi mesajul. Absolut orice simptom este posibil – de la cele mai blande, la cele mai severe - dupa cum ne-am opus, mai mult sau mai putin, eliberarilor de pana acum.
Cum simtim in plan emotional? Fie ne bufneste plansul din senin, fie avem crize de personalitate, ne afecteaza orice, alternam stari neobisnuite pentru noi... Totul este posibil si totul are legatura cu un mesaj, cu o alarma care ne anunta ca a venit vremea sa mai facem un pas. Care? Cel potrivit cu fiecare dintre noi, in parte.
Cum reactioneaza mintea? Asta da, intrebare! Pai... de cele mai multe ori, face ce a venit vremea sa faca: sa colapseze si sa-i lase locul, inimii. Altceva... ce sa poata intelege ea?
Pentru cei care s-au acomodat cu Calendarul Mayas, va pot explica in cateva cuvinte. Trecena in care s-a sadit Noua Constiinta (Ben de ton 1) a inceput pe 5.09.2012. Suntem deja in a 8-a zi, AHAU DE TON 8 (acum observ faptul ca ingerasii au hotarat ca astazi sa transmit acest mesaj!). Urmeaza trenena mortii si a renasterii (celebrul CIMI) - cel care curata din radacina, cel care transforma, brusc, larva in fluture. Apoi, soseste trecena Furtunii (CAUAC), cea care face curat, elimina orice urma, matura "cioburile", ca sa ajungem, in a 40-a zi, la sfarsitul acestor trei trecene, in zi de DRUM - simbolul inceputului Calatoriei!

Ce as putea spune in incheiere? Nimic, sau... sa va indemn sa reflectati, meditati, constientizati, descifrati, sa va observati starea sanatatii, provocarile vietii si sa nu va abateti de la DRUM !


Trimiteți un comentariu