Drag Vizitator!

Drag Vizitator! Te salutam! Dorim sa –ti lumineze viata comorile spirituale gasite pe acest blog.Fii un ganditor independent ! Nu doar sa te uiti, ci sa si vezi ! Nu crede tot ce se spune, mai bine cerceteaza. Iubeste-ti aproapele, ca pe tine insuti ! Nu fii suparacios, razbunator, iarta pe toti, si cere iertare, daca ai gresit.Cauta si gaseste-ti Fericirea in aceasta viata ! Fii dezinteresat ! Respecta cunoasterea straveche, inteleptii, gaseste-ti propriile radacini, deoarece doar asa poti trai o viata plina.Nu intoarce spatele la nimeni ! Traieste curat si in adevar ! Vezi si Cauta Unimea in Toate si in Toti ! Creaza Ordine in tine,si cu asta imprejurul tau si astfel in Lume ! Iubeste si respecta in tine, in semenii tai si in tot ce exista Constiinta Divina Nemuritoare si Spiritualitatea Cereasca ! Proclama Iubirea Divina, tu insuti sa fii Lumina, care lumineaza Viata !


sâmbătă, 7 februarie 2015

Asertivitate pentru Îngerii Pământeni

CUM SĂ FIŢI ASERTIVI
Ca o persoană iubitoare de pace, delicată, s-ar putea să fi învă­ţat să evitaţi conflictele cu orice preţ. Vă delimitaţi doar de ideile rele ale cuiva, mai degrabă decât să vă opuneţi şi să vă asu­maţi riscul unui conflict. Acest stil de viaţă vă dă senzaţia că deţi­neţi controlul asupra propriei vieţi, pentru că, în profunzime, ştiţi că nu sunteţi de acord cu acea persoană. Este ca şi cum aţi duce două vieţi: una de suprafaţă, la nivelul comportamentului, şi cealaltă, ascunsă, cu adevăratele voastre sentimente şi opinii.
În unele cazuri, Îngerii Pământeni şi-au „amorţit” atât de mult sentimentele pentru a coopera cu ceilalţi, încât s-au deconectat complet de propriile opinii. Ei nu ştiu ce simt sau ce gândesc despre ceva, fiindcă s-au obişnuit să li se spună ceea ce fac, ce simt şi ce gândesc. Uneori, în mod tragic, acest lucru se datorează unei situaţii abuzive, în care le este teamă pentru siguranţa lor fizică şi acceptă dorinţele celor care abuzează de ei pentru a supravieţui.
Alţi Îngeri Pământeni se tem de conflict deoarece sunt sfioşi, ruşinoşi şi nu vor să atragă atenţia asupra lor. Mai degrabă ar rămâne invizibili, prin urmare nu-şi exprimă aproape niciodată punctul lor de vedere. Şi atunci când o fac, oamenii nu-i ascultă sau nu-i observă.
Problema cu aceste stiluri de a face faţă este că, dacă arătaţi oamenilor ceea ce simţiţi, ei vor presupune greşit că totul este în regulă. Oamenii nu vor şti ce simţiţi sau gândiţi cu adevărat, dacă nu le spuneţi.
În plus, asertivitatea înseamnă să vă exprimaţi clar, cinstit, direct faţă de alţii. Dacă doar sugeraţi cum vă simţiţi şi speraţi că cealaltă persoană va prinde sugestia, nu veţi obţine niciodată vreun rezultat. Ar fi o garanţie că vă veţi simţi mereu ignoraţi şi neînţeleşi. În loc să sugeraţi, trebuie să vă comunicaţi clar sentimentele.
Sa-r putea să vă faceţi griji că dacă spuneţi adevărul, oamenii vă vor părăsi. Dar adevărul este că voi veţi fi cei care vor pleca, dacă nu vă găsiţi curajul de a fi oneşti. Dacă nu spuneţi celei­lalte persoane ce simţiţi cu adevărat, relaţia va fi dezechilibrată şi nesănătoasă şi dumneavoastră – ca o persoană foarte sensibilă – nu veţi dori să rămâneţi.
Teama de conflicte vă poate împiedica şi să împliniţi misi­unea foarte importantă pentru care v-aţi născut! Pentru a înde­plini misiunea de purtător de lumină, trebuie să reconştientizaţi, să vă treziţi din nou şi să preluaţi controlul propriei puteri!
Dacă acest lucru sună înspăimântător sau periculos, vă rog să rămâneţi totuşi alături de mine. Teama vine de la egoul vostru şi din experienţele voastre trecute. Din fericire, nu se bazează pe realitate, pentru că se referă la viitor sau la misiunea voastră divină.
Amintiţi-vă că, dacă Pământul ar fi fost perfect, nu ar fi fost nevoie ca eu și voi să fim aici, în plan fizic. Puteam să rămânem în ceruri şi să trimitem rugăciuni pentru fiecare. Dar oamenii rareori îşi ascultă îngerii, sau dacă o fac, luptă cu îndoielile de sine. Prin urmare, am fost trimiși pe Pământ să ne exprimăm şi să acţionăm astfel încât să împlinim voia lui Dumnezeu de a aduce pacea pe Pământ. Pasivitatea nu este una din atribuţiile voastre.
Pacea este misiunea noastră. Iar a fi paşnic este ceva foarte diferit de a fi pasiv.

Care vă este superputerea?
Fiecare Înger Pământean are ceva uimitor la care este foarte bun? Iată câteva exemple de superputeri ale Îngerilor Pământeni:
Vindecarea
Manifestarea
Stricarea sau repararea aparatelor electronice
Comunicarea cu animalele
Capacităţi miraculoase de grădinărit
Influenţarea magică a vremii
Identificarea imediată a onestităţii sau falsităţii unei persoane
Prevederea viitorului
Există multe alte superputeri. Găsiţi-vă timp să vă cunoaş­teţi propriile superputeri. Observaţi-vă în relaţiile cu alţii sau în natură şi remarcaţi ce puteţi realiza foarte uşor şi ca prin minune. Astfel vă puteţi afla superputerea!
Superputerea este o deprindere pe care aţi adus-o din ceruri pentru a vă ajuta în împlinirea misiunii personale. De exemplu, dacă puteţi auzi cu uşurinţă vocile animalelor, atunci misiunea voastră personală implică mai ales comunicarea cu animalele. Dacă aveţi talentul de a prezice sau de a influenţa vremea, misi­unea voastră personală implică protejarea oamenilor de furtuni şi uragane.

Cum să fiţi fermi în orice situaţie
Când este confruntată cu orice formă de pericol, fiecare fiinţă se apără. Este un răspuns instinctiv care asigură supravie­ţuirea la nivel fizic. Trebuie aşadar să recunoaştem că avem un mecanism de apărare.
Acest lucru nu ne face în niciun fel mai puţin spirituali sau mai puţin angelici. Gândiţi-vă la îngerii războinici, cum ar fi Arhanghelul Mihail, cu sabia şi cu armura sa, ceea ce înseamnă că şi cel mai paşnic înger trebuie uneori să lupte, să dea o bătă­lie. Şi există un echivalent feminin al arhetipului Arhanghelului Mihail în orice femeie. Cercetaţi povestirile despre femeile răz­boinice, cum ar fi Ioana d’Arc sau luptătoarele pentru dreptu­rile femeilor.
Când cineva spune sau face ceva care vă provoacă o reacţie, este foarte important să recunoaşteţi gândurile şi sentimentele pe care le aveţi. Poate observaţi că muşchii stomacului se tensi­onează, că transpiraţi sau vă umpleţi de supărare, de furie ori vă simţiţi năuciţi.
Dacă este posibil, încercaţi să ieşiţi din acea situaţie, scuzân­du-vă chiar că mergeţi să vă odihniţi. Acele clipe de linişte vă permit să vă calmaţi reacţiile fiziologice. Altfel, s-ar putea să acţio­naţi impulsiv şi să spuneţi lucruri pe care să le regretaţi mai târziu.
Când sunteţi singuri, căutaţi să aveţi o discuţie sinceră cu voi înşivă. Începeţi prin a observa cum vă simţiţi la nivel fizic.
Inima vă bate mai repede sau mai tare, respiraţia devine mai superficială sau aveţi gânduri „explozive”? Oricare dintre aceste reacţii vă poate arăta că cealaltă persoană declanşează în dum­neavoastră o reacţie de nelinişte, de anxietate.
Acest răspuns plin de anxietate este denumit prin sintagma luptă sau fugi. Este un răspuns instinctiv în faţa pericolului. Când există un pericol, instinctele vă îndeamnă fie să luptaţi, fie să fugiţi.
Când sunteţi singuri şi meditaţi, este o idee bună să vă rugaţi pentru călăuzire, susţinere şi pace. Vreți să fiţi sinceri cu voi înşivă şi cu ceilalţi, dar nu doriţi să exagerați situaţiile și nu doriți nici să atrageţi resentimente.
De câte ori evităm conflictul păstrând sentimentele pentru noi înşine, ne facem un deserviciu atât nouă, cât şi celorlalți. Este o formă de lipsă de onestitate şi de manipulare. Încercăm să contro­lăm reacţiile celeilalte persoane prin controlul a ceea ce spunem.
Deci asta înseamnă să vă controlaţi, când cineva vă întreabă dacă sunteţi supăraţi şi spuneţi că nu sunteţi, când sunteţi de fapt. Încercaţi să faceţi ca persoana respectivă să nu se înfurie ori să nu înceapă să se certe cu dumneavoastră. Sau vă reţineţi senti­mentele pentru ca cealaltă persoană să nu vadă că aţi fost răniţi.
Acum, asta nu înseamnă că trebuie să treceţi la extrema opusă şi să izbiţi cealaltă persoană cu adevărul spus tăios.
Există o cale de mijloc pentru a face faţă conflictului, care este potrivită, foarte sănătoasă şi onestă. După ce v-aţi calmat gândurile şi sentimentele, mergeţi la cealaltă persoană şi spu­neţi-i cuvintele magice: „Aş vrea să clarificăm lucrurile între noi.”
Această expresie neameninţătoare păstrează deschisă calea de comunicare, pentru că cealaltă persoană nu se simte acuzată. Începeţi prin a respira profund şi a vă ruga în tăcere pentru tărie şi pentru o minte limpede. Chiar dacă vă bate inima şi e posibil să transpiraţi excesiv, să ştiţi că oricând faceţi ceva pentru prima dată, vă veţi simţi intimidaţi sau temători. De fiecare dată când practicaţi un nou tip de comportament, el devine mai uşor şi mai firesc.
Priviţi cealaltă persoană în ochi şi spuneţi-i din suflet şi fără să vă scuzaţi: „Îmi pasă într-adevăr de relaţia noastră, deci tre­buie să-mi împărtăşesc sentimentele pentru a le clarifica.”
Acum, cealaltă persoană se poate simţi ameninţată şi poate deveni imediat defensivă sau certăreaţă. Nu ripostaţi, în afara cazului în care persoana devine abuzivă la nivel verbal sau fizic.
(Nu încercaţi să negociaţi cu o persoană abuzivă, în special dacă este intoxicată cu alcool sau alte substanţe. Dacă abuzul are loc, plecaţi imediat şi căutaţi sprijin şi protecţie potrivită).
În cele mai multe situaţii, ceilalţi vor fi deschişi să vă asculte. În timpul discuţiei, este foarte important să vă controlaţi senti­mentele. Asta înseamnă să nu folosiţi cuvinte care blamează sau fac apel la ruşine. Dacă daţi vina pe persoana respectivă, faptul că-i spuneţi asta va închide orice alte căi de comunicare.
Folosiţi expresii de tipul Simt, am simţit şi pentru mine. În acest fel, nu împungeţi şi nu răniţi pe celălalt cu acuzaţii, provo­cându-l în mod nepotrivit să aibă o reacţie defensivă.
Faceţi tot posibilul să vă păstraţi sângele rece în timp ce vor­biţi despre sentimentele proprii şi le manifestaţi. Dacă începeţi să plângeţi, să fie lacrimi adevărate. Acelaşi lucru este valabil şi cu mânia: permiteţi-vă să fiţi autentici, dar nu exageraţi stri­gând sau folosind injurii. De asemenea, vă rog să nu vă umiliţi în niciun fel.
Nu vă înjosiţi, nu vă desconsideraţi şi nu vă cereţi scuze pentru sentimentele voastre… niciodată! Reţineţi: aveţi drep­tul să aveţi propriile sentimente, chiar dacă alţi oameni nu le înţeleg şi nu sunt de acord cu ele. Sentimentele sunt semnalele adevărurilor profunde din lăuntrul vostru. Ele sunt limbajul sufletului vostru şi trebuie să le ascultaţi. După ce aţi vorbit despre sentimentele voastre, permiteţi celeilalte persoane să vorbească ori să-şi explice propriile sen­timente. Întotdeauna există două aspecte ale fiecărei poveşti. Totuşi, observaţi ce reacţii instinctive aveţi în timp ce ascultaţi. Dacă aveţi o senzaţie de jenă că cealaltă persoană „îşi acoperă urmele” sau este necinstită faţă de voi, atunci fiţi atenţi – fiindcă probabil chiar aşa este.
Pe măsură ce nivelul vostru de asertivitate devine mai înalt, veţi avea curajul să spuneţi unei persoane care vă minte. „Nu cred ce spuneţi” sau ceva asemănător. Însă acum, doar observaţi senzaţia sau sentimentul că persoana este necinstită, manipula­tivă sau defensivă.
Nu este tipul de persoană cu care doriţi să petreceţi mult timp. Astfel de persoane au tipare comportamentale toxice, care infestează toate relaţiile pe care le are cu alţii.
Dacă cealaltă persoană începe să dea vina pe dumneavoas­tră sau este defensivă, conversaţia va merge într-o direcţie fără rezultat. Învinovăţirea este un simptom-cheie generat de teama egoului de a fi expus. Atâta timp cât unul dintre voi sau amân­doi veţi da vina unul pe altul, nimic nu se va rezolva.
Relaţiile toxice vă vor trage în jos de fiecare dată. Nu trebuie să aveţi nicio astfel de relaţie, când sunt atâţia prieteni şi parte­neri „netoxici” disponibili. Să nu credeţi niciodată că trebuie să acceptaţi o relaţie nesănătoasă. Nu trebuie, pur şi simplu.

Graniţe
O graniţă este limita voastră peste care nimeni nu poate să treacă ori să o încalce. Indiferent cine este cealaltă persoană sau cât de mult o iubiţi, nu-i puteţi permite să o încalce.
De exemplu, în toate relaţiile mele, am graniţe care arată că trebuie să mă trataţi cu respect. În schimb, şi eu vă voi trata cu respect. Aceasta este pentru mine o graniţă care nu poate fi negociată, iar dacă cineva o încalcă sau este lipsit de respect faţă de mine, voi încerca să limpezesc situaţia discutând sentimen­tele şi graniţele mele şi apoi voi asculta punctul de vedere al celeilalte persoane. Dacă va continua să se poarte cu lipsă de res­pect faţă de mine, relaţia s-a încheiat, fără să am vreo vină. Încă o iubesc pe acea persoană, însă din cauza comportamentului care mi-a încălcat graniţele ferme, nu voi mai avea contact cu ea. Graniţele sunt o parte necesară din grija faţă de noi înşine, aşa cum este spălatul părului sau purtarea pantofilor pentru a ne proteja picioarele. Ele sunt sănătoase, normale şi necesare.
Fiecare relaţie are aspecte şi negocieri privind graniţele per­sonale ale fiecărei persoane implicate. Deci nu se pune problema dacă aveţi un conflict, ci cum trataţi acel conflict, ceea ce con­tează pentru o relaţie de lungă durată.
Graniţele personale includ:
… spaţiul fizic şi distanţa de care aveţi nevoie faţă de alţi oameni
… timpul în care preferaţi să fiţi singuri
… afecţiunea şi iubirea de care aveţi nevoie
… nevoia de a auzi cuvinte pline de afecţiune
… nevoia ca lucrurile personale să fie lăsate la locul lor şi să nu fie atinse de alţii
… importanţa pe care o acordaţi onestităţii, încrederii şi seriozităţii în relaţii
… egalitatea contribuţiei financiare şi ale probleme de corectitudine (… şi aşa mai departe).
Un aspect important al activităţii unui Înger Pământean asertiv este să înveţe cum să aibă tăria şi curajul de a-şi păstra şi proteja graniţele. Poate fi epuizant să simţi că alţi oameni încearcă să le încalce. Această situaţie vă poate slăbi treptat şi începeţi să gândiţi: Contează oare? Ei bine, contează!
Eul vostru interior se bazează pe îngrijirea eului exterior. Am putea spune că eul interior este ca un copilaş pe care îl creşteţi. Asta înseamnă că dacă este obosit sau are nevoie să se joace, eul vostru exterior ar trebui să-l respecte şi să nu preseze eul interior dincolo de limitele sale.
Chiar dacă cealaltă persoană poate fi dezamăgită sau furi­oasă când spuneţi nu, credeţi-mă când vă spun că va înţelege. Amintiţi-vă că şi cealaltă persoană este tot om şi ştie ce sunt limitele. Chiar dacă refuzul dumneavoastră vine ca o dezamă­gire, în adâncul sufletului, vă va respecta pentru sinceritate!
Când spuneţi nu, modelaţi comportamentul sănătos pentru alţii. Unul dintre motivele pentru care oamenii ar putea să reac­ţioneze cu furie este că niciodată nu li s-a întâmplat să li se spună nu în cazul unor solicitări nerezonabile privind timpul de care dispuneau!
Prin urmare, când faceţi ceva ce oamenii nu au mai văzut până atunci – cum ar fi să spuneţi nu – s-ar putea să fie sur­prinşi. S-ar putea să considere refuzul în nume personal şi este bine să explicaţi pe scurt că nu este nimic personal şi că e vorba de păstrarea unor graniţe clare faţă de programul dumneavoastră.
Nu încercaţi totuşi să explicaţi de ce spuneţi nu. Cu cât expli­caţi mai mult de ce, cu atât cealaltă persoană va avea mai multe pârghii pentru a vă manipula să schimbaţi refuzul cu o accep­tare, să spuneţi da în loc de nu.
Graniţe înseamnă că faceţi cunoscut oamenilor ce doriţi şi ce nu veţi accepta în cadrul relaţiei. S-ar putea să fie mult de lucru, dar este ceea ce trebuie pentru a edifica o relaţie sănătoasă cu voi înşivă şi cu alţii.
Respectaţi-vă dreptul de a vă face singuri programul. Nu permiteţi altora să vă dicteze ce trebuie să faceţi. De exemplu, aveţi dreptul să nu răspundeţi la telefon ori să deschideţi uşa când sună soneria şi nu sunteţi obligaţi să răspundeţi imediat la email-uri sau la postările pe forumurile de socializare. Dacă cineva vă cere să lăsaţi orice şi să-l duceţi cu maşina în oraş, aveţi dreptul să spuneţi nu. Este ca în zicala: „Dacă tu nu ai nimic pla­nificat nu înseamnă că devine o urgenţă pentru mine.” Trebuie să depăşim tendinţele impulsive de a sări să salvăm pe cineva, dacă nu este vorba de o urgenţă reală şi dacă nu ne simţim călă­uziţi lăuntric să ajutăm.

Sursa este singura sursă
Mulţi oameni folosesc vina pentru a-i manipula pe alţii să facă aşa cum vor ei. Ei pot folosi linguşirea amestecată cu învinovăţi­rea. Prin urmare, vor spune, de exemplu: „Doar tu mă poţi ajuta şi dacă nu mă ajuţi, consecințele vor fi cumplite pentru mine.”
Ca Înger Pământean sensibil, nu vreţi ca nimeni să sufere şi veţi permite cuvintelor celeilalte persoane să vă manipuleze şi să vă controleze. Apoi vă simţiţi slăbiţi şi folosiţi, precum şi plini de resentimente şi de furie. Adăugaţi frustrarea care apare când vă amintiţi că v-aţi promis să aveţi mai multă grijă de voi înşivă… şi aţi primit o grămadă de energii toxice în minte, emoţii şi corp.
Este foarte important să vă amintiţi că fiecare persoană are aceeaşi Sursă: Dumnezeu. Cei care se joacă cu emoţiile voastre sunt creaţi tot de Dumnezeu, la fel ca voi şi oricare altul. Nu sun­teţi Dumnezeul lor, nici Sursa lor. Deci permiteţi Dumnezeului Sursă să vegheze asupra fiecărei persoane.




fragmente din cartea Asertivitate pentru Îngerii Pământeni - Cum să fim plini de iubire în loc să fim drăguţi de  Doreen Virtue
<*toate drepturile rezervate*>
Trimiteți un comentariu