Drag Vizitator!

Drag Vizitator! Te salutam! Dorim sa –ti lumineze viata comorile spirituale gasite pe acest blog.Fii un ganditor independent ! Nu doar sa te uiti, ci sa si vezi ! Nu crede tot ce se spune, mai bine cerceteaza. Iubeste-ti aproapele, ca pe tine insuti ! Nu fii suparacios, razbunator, iarta pe toti, si cere iertare, daca ai gresit.Cauta si gaseste-ti Fericirea in aceasta viata ! Fii dezinteresat ! Respecta cunoasterea straveche, inteleptii, gaseste-ti propriile radacini, deoarece doar asa poti trai o viata plina.Nu intoarce spatele la nimeni ! Traieste curat si in adevar ! Vezi si Cauta Unimea in Toate si in Toti ! Creaza Ordine in tine,si cu asta imprejurul tau si astfel in Lume ! Iubeste si respecta in tine, in semenii tai si in tot ce exista Constiinta Divina Nemuritoare si Spiritualitatea Cereasca ! Proclama Iubirea Divina, tu insuti sa fii Lumina, care lumineaza Viata !


vineri, 2 octombrie 2015

Pe drumul spre inimă - A trai în acum - partea a II-a -

     
"Când totul se schimbă... schimbă totul" - Neale Donald Walsch

Încetul cu încetul – dar clar şi ferm – Viaţa ne obligă să părăsim mintea, creierul logic – creat pentru o lume duală – şi ne învaţă, pas cu pas, cum să atingem Frecvenţa Geniu şi să trăim în inimă. Părăsim lumea în care există bine şi rău, dar nu am ajuns încă în dimensiunea iubirii, acolo unde nimeni nu poate fi rănit. Cum oare să ne simţim confortabil, în aceste condiţii? Este limpede pentru noi toţi: trebuie să avem răbdare, să avem încredere în noi şi în părinţii noştri Divini, să nu lăsăm sabotorul din noi să mai deţină controlul. Dacă înţelegem de ce au loc aceste schimbări, dacă ne conştientizăm miza, dacă scopul nostru este clar stabilit, trecem cu bucurie prin orice. Intrarea şi menţinerea liniei de timp pe care am ales-o presupune o perioadă de acomodare şi reaşezare. Cu puţină atenţie găsim soluţia potrivită pentru orice împrejurare.

Schimbările de stări*, provocările şi situaţiile pe care le mai avem de depăşit, tot ceea ce ni se întâmplă are un scop mai presus decât ne putem noi închipui. Dacă conştientizăm şi vrem, putem învăţa de la maestrul nostru interior cum să facem faţă acestor timpuri. Dar..., până atunci, apelăm la orice „instrument" energetic sau remediu pe care l-am testat cândva. Orice este potrivit, deşi nimic nu mai este potrivit. Să fim conştienţi că ceea ce facem, ca să ne descurcăm pe moment, este doar un ajutor, un pansament aplicat printr-o metodă pe care am învăţat-o cândva şi ne-a fost utilă, sau una pe care abia acuma o testăm.
(* în Newsletter-ul următor voi încerca o sinteză a simptomelor mai prezente în această perioadă)

Soluţia adevărată este TREZIREA CONŞTIINŢEI. Dacă investim în noi, dacă lăsăm virtuţile Divine să ne inunde fiinţa, dacă vom face efortul de a înţelege ceea ce îngerii ne transmit, nu vom mai avea nevoie de nimic. Curând lucrurile se vor linişti, dacă punem şi noi umărul la împlinirea acestui vis. Fiecare dintre noi se va situa clar în lumea pe care şi-a ales-o şi a construit-o. Lumile paralele vor funcţiona într-o perfectă legalitate, fără să se deranjeze una pe cealaltă. Trebuie să fim conştienţi de asta şi să îngăduim lucrurilor să se aşeze. Selecţia are loc sub ochii noştri. Grupuri tot mai mari de oameni se unesc în jurul unor valori la care aderă cu prioritate. Este clar că acum e timpul în care este bine să ne clarificăm priorităţile, conştient. Asta înseamnă că alegem lumea în care dorim să trăim, deci acţionăm cu Liberul Arbitru trezit la un alt nivel de conştiinţă.

Evoluţia este un proces. Accelerat sau lent, tot proces este, deci presupune timp, implicare, responsabilitate şi responsabilizare, blândeţe şi înţelepciune, linişte şi echilibru. Nu poate fi forţat, tot aşa cum nu poţi face o floare să înflorească înainte de a-i fi venit vremea.
Încet și sigur, ne apropiem de Conștiinţa Unimii. Mai rămâne să ne clarificăm cu privire la sensul cuvântului Unime. Este un supraconcept pe care a venit vremea să îl înţelegem, doar că avem nevoie pentru asta de "creierul inimii". Este un alt subiect, la care cu toţii vom reflecta.

Să observăm, deocamdată, că în aceste vremuri valorile cosmoeticii sunt evidenţiate tot mai mult, că Virtuţile Divine sunt recunoscute și exprimate cu mai multă fermitate şi că se conturează treptat o nouă lume, bazată pe cooperare și nu pe competiţie. Accentul este pus pe calitate şi nu pe cantitate. Greu, poate prea încet, dar paradigmele se schimbă, omul se eliberează de constrângerile limitative și începe să-şi abordeze viaţa din altă perspectivă. Mai ducem după noi încă vechituri, lucruri de care ne-am îndepărtat dar de care încă nu ne-am despărţit, deşi nu ne mai reprezintă. Este evident, însă, că procesul de eliberare a început de mult, iar în curând vom putea trăi adevărata libertate. Nu putem ceda acum, în prag de naştere a unei noi lumi. Dimpotrivă: abia acum aducem la manifestare discernământul, hotărârea, determinarea, încrederea, compasiunea etc. Dorinţa de libertate autentică ne va mâna pe drumuri bine conturate şi ne va pune în situaţia de a aduce la manifestare toate valorile dobândite în lungul drum al vieţuirilor, de la Începuturi şi până în acum. Asta înseamnă întrupare deplină, proces încheiat, naşterea unui nou ciclu de existenţă.

Valul energiilor care au ajuns acum la maturitate a pornit cu ceva timp în urmă. O schimbare majoră s-a produs în conştiinţa fiecăruia dintre noi – ceea a schimbat foarte mult şi calitatea energiilor din subconştientul colectiv. Dar, încă nu am învăţat să recunoaştem gândul care nu ne aparţine şi ne pomenim, din senin, în tot felul de vârtejuri şi situaţii care ne îndepărtează de lumea noastră adevărată.

Conştiinţa trezită la realitatea spirituală se maturizează tot mai accelerat, dar nu a ajuns încă în punctul la care ne-am fi dorit. Structurile noastre non-fizice devin însă tot mai active, captează şi prelucrează informaţia nouă, absorb energia fiecărui moment şi asta ne ajută să înaintăm. Controlul asupra stărilor emoţionale sau mentale, asupra gândurilor şi sentimentelor noastre trebuie să ajungă la cote de echilibru permanent, pentru a ne face capabili să generăm schimbarea, în mod natural, fără suferinţă.
Cu alte cuvinte, în fiecare clipă a existenţei noastre trebuie să manifestăm o atitudine şi un comportament cât mai corect – în acord cu simţirea şi nevoia noastră, cu menirea asumată, cu visul care ni se derulează în fundal, cu aspiraţiile noastre sincere, autentice. Este lesne de înţeles că nu putem face asta decât respectându-l pe cel de lângă noi, care, în mod evident, mai are alte lecţii de învăţat, se întâlneşte cu alte provocări, atrage alte tipuri de experienţe, pentru că se pregăteşte pentru altceva, are un drum diferit de al nostru.

A venit vremea să optăm pentru clarificare şi nu pentru consolare, pentru universalism şi multidimensionalitate, pentru adevăr sub toate aspectele lui – cu sinceritate, fără şiretlicuri după care să ne ascundem şi fără să ne găsim scuze atunci când observăm că deviem de la Calea pe care am ales-o. A venit vremea să fim atenţi la efectele pe care acţiunile noastre le produc asupra vieţii noastre şi a celorlalţi, să ne axăm atenţia pe asistenţialitate, fraternitate şi ajutor reciproc, să echilibrăm a da cu a primi şi a primi cu a da. Toate astea – şi multe altele – înseamnă, într-un cuvânt, să trăim COSMOETIC.  

Deşi am mai spus-o şi cu alt prilej, simt nevoia să revin.
Cosmoetica este un concept extrem de complex, asupra căruia trebuie să reflectăm cu toţii, zi după zi, ca să-i descifrăm profunzimea. Se referă la compasiune versus milă, la cultivarea răbdării pentru a dezvolta înţelepciunea şi cumpătarea, la efortul susţinut de a căuta adevărul Divin, de a descoperi şi folosi legile Universului, de a-ţi afla şi aplica Planul Existenţial, se referă la creşterea responsabilităţii, la asumare, la a dărui cunoaşterea şi priceperea celor ce sunt deschişi pentru a evolua – şi mult mai mult decât toate acestea la un loc.

Ca să accesăm multidimensionalitatea şi universalismul la care aspirăm, e nevoie mai întâi să ne cunoaştem propriile puteri şi să avem încredere în ele, înseamnă să trăim conştient şi să înţelegem că fiecare gest, gând – oricât de minor ar părea – că fiecare vorbă sau acţiune influenţează nu numai viaţa fiecăruia dintre noi, dar şi pe a celorlalţi – indiferent dacă ne referim la cei din plan fizic sau la cei din plan extra-fizic. Despre modul în care noi influenţăm viaţa terestră şi pe cea a semenilor noştri, nu mai este cazul să discutăm. Ştim că suntem mai mult decât corpul nostru fizic, iar conştiinţele din alte sisteme, din alte spaţii cosmice sau galactice, ne ajută şi ne asistă, ne îndrumă să ajungem acolo unde divinitatea lăuntrică ne cheamă, doar că nu trebuie să uităm că în Univers există, în primul rând, reciprocitate, adevăr, ordine... Suntem ajutaţi – dar vine şi timpul când şi noi trebuie să ajutăm, să dăruim din experienţele noastre. Ne bucurăm de asistenţa helperilor (cei care ne ajută din alte dimensiuni ale Sistemului Vieţii pe Pământ), dar în acelaşi timp ne şi pregătim pentru a fi, la rândul nostru, helperi.

Sunt convinsă că totul este aşa cum trebuie să fie, că Viaţa merge pe Drumul ei, nestingherită. Mama Pământ îşi urmează Planul, iar noi trebuie să decidem dacă o urmăm sau nu.

Fiecare clipa pe care o trăim este un Miracol. Viaţa este un Miracol, Noi suntem un Miracol. Noi respirăm Viaţa si Viaţa ne respiră pe noi. Totul curge lin, blând, totul are un sens, un rol, un ritm. Nimeni nu poate schimba ritmul, pentru că Viaţa îşi descrie măreţia, aşa cum ştie Ea. Daca am putea privi prin ochii Vieţii, am privi, de fapt, prin ochii lui Dumnezeu. Nu este greu să o facem. Şi…, cu toate astea, puţini îndrăznesc să o facă. Ne–am învăţat să privim doar secvenţial. Unii văd într-un fel – nedreptate, suferinţă, lipsuri…. – alţii văd în alt fel – frumuseţe, provocare, acţiune, mişcare… văd cum totul se schimbă şi privesc, fascinaţi, spectacolul Vieţii. Dacă ne ridicăm deasupra evenimentelor concrete şi admirăm întregul tablou, putem sesiza Schimbarea, iar dacă reuşim să facem asta, ne putem regăsi noul Drum, creionat într-un alt context. Contextul vechi pleacă. Etapa prin care s–a definit, s–a încheiat. Ce mai aşteptăm? Haideţi să facem saltul, haideţi să mergem mai departe! Chiar nu ne–am plictisit de atâta aşteptare?

Da, poate fi greu…., poate fi dificil…. sau poate, antrenaţi şi dornici de schimbare, ne este mai uşor. Totul e relativ. Depinde doar de ochelarii prin care privim. Mai mult sau mai puţin, mai uşor sau mai greu, cu toţii ne întâlnim, într-un fel sau altul, cu obstacolele ce stau în calea Schimbării. Ne punem întrebări…, căutăm soluţii…, suntem deseori dezorientaţi…, ştim/simţim/ observăm că ceva nu merge. Alteori, e diferit. Totul curge lin…, sincronicităţile apar şi clarifică totul… ne împing înainte… şi, cumva, ne trezim într-o altă realitate. Ce face diferenţa? De ce odată este într-un fel si altă dată în alt fel? Cum să facem să ne putem odihni? (aaaaa… ce–am zis? sa ne odihnim??? daaaa, cred ca am găsit un răspuns bun ! asta e! vrem să ne odihnim si cred ca merităm! după o asemenea Călătorie… este ceea ce sufletul nostru îşi doreşte: odihna!).
Uneori ne vin răspunsuri care fac sens cu noi, care schimbă o paradigmă sau elimină o credinţă limitativă – şi aşa căpătăm câte "o clipă de odihnă". Cei din lumea nevăzută ne îndrumă, ne arată pas cu pas cum să vedem mai clar, cum să ne interpretăm mesajele care vin neîncetat.

Viata ne dăruieşte atât de multe …, dar şi noi, la rândul nostru, avem de aşezat câte ceva în fiinţa noastră, pentru a desăvârşi contextul. Timpul trece, din păcate sau din fericire, mai repede decât putem noi ţine pasul. Mai e puţin şi ne vom trezi într-o altă lume, mai frumoasă şi mai stabilă.
Va continua...


<*toate drepturile rezervate*>
Trimiteți un comentariu