Manifestarea
Stricarea sau repararea aparatelor electronice
Comunicarea cu animalele
Capacităţi miraculoase de grădinărit
Influenţarea magică a vremii
Identificarea imediată a onestităţii sau falsităţii unei persoane
Prevederea viitorului
Există multe alte superputeri. Găsiţi-vă timp să vă cunoaşteţi propriile superputeri. Observaţi-vă în relaţiile cu alţii sau în natură şi remarcaţi ce puteţi realiza foarte uşor şi ca prin minune. Astfel vă puteţi afla superputerea!
Superputerea este o deprindere pe care aţi adus-o din ceruri pentru a vă ajuta în împlinirea misiunii personale. De exemplu, dacă puteţi auzi cu uşurinţă vocile animalelor, atunci misiunea voastră personală implică mai ales comunicarea cu animalele. Dacă aveţi talentul de a prezice sau de a influenţa vremea, misiunea voastră personală implică protejarea oamenilor de furtuni şi uragane.
Cum să fiţi fermi în orice situaţie
Când este confruntată cu orice formă de pericol, fiecare fiinţă se apără. Este un răspuns instinctiv care asigură supravieţuirea la nivel fizic. Trebuie aşadar să recunoaştem că avem un mecanism de apărare.
Acest lucru nu ne face în niciun fel mai puţin spirituali sau mai puţin angelici. Gândiţi-vă la îngerii războinici, cum ar fi Arhanghelul Mihail, cu sabia şi cu armura sa, ceea ce înseamnă că şi cel mai paşnic înger trebuie uneori să lupte, să dea o bătălie. Şi există un echivalent feminin al arhetipului Arhanghelului Mihail în orice femeie. Cercetaţi povestirile despre femeile războinice, cum ar fi Ioana d’Arc sau luptătoarele pentru drepturile femeilor.
Când cineva spune sau face ceva care vă provoacă o reacţie, este foarte important să recunoaşteţi gândurile şi sentimentele pe care le aveţi. Poate observaţi că muşchii stomacului se tensionează, că transpiraţi sau vă umpleţi de supărare, de furie ori vă simţiţi năuciţi.
Dacă este posibil, încercaţi să ieşiţi din acea situaţie, scuzându-vă chiar că mergeţi să vă odihniţi. Acele clipe de linişte vă permit să vă calmaţi reacţiile fiziologice. Altfel, s-ar putea să acţionaţi impulsiv şi să spuneţi lucruri pe care să le regretaţi mai târziu.
Când sunteţi singuri, căutaţi să aveţi o discuţie sinceră cu voi înşivă. Începeţi prin a observa cum vă simţiţi la nivel fizic.
Inima vă bate mai repede sau mai tare, respiraţia devine mai superficială sau aveţi gânduri „explozive”? Oricare dintre aceste reacţii vă poate arăta că cealaltă persoană declanşează în dumneavoastră o reacţie de nelinişte, de anxietate.
Acest răspuns plin de anxietate este denumit prin sintagma luptă sau fugi. Este un răspuns instinctiv în faţa pericolului. Când există un pericol, instinctele vă îndeamnă fie să luptaţi, fie să fugiţi.
Când sunteţi singuri şi meditaţi, este o idee bună să vă rugaţi pentru călăuzire, susţinere şi pace. Vreți să fiţi sinceri cu voi înşivă şi cu ceilalţi, dar nu doriţi să exagerați situaţiile și nu doriți nici să atrageţi resentimente.
De câte ori evităm conflictul păstrând sentimentele pentru noi înşine, ne facem un deserviciu atât nouă, cât şi celorlalți. Este o formă de lipsă de onestitate şi de manipulare. Încercăm să controlăm reacţiile celeilalte persoane prin controlul a ceea ce spunem.
Deci asta înseamnă să vă controlaţi, când cineva vă întreabă dacă sunteţi supăraţi şi spuneţi că nu sunteţi, când sunteţi de fapt. Încercaţi să faceţi ca persoana respectivă să nu se înfurie ori să nu înceapă să se certe cu dumneavoastră. Sau vă reţineţi sentimentele pentru ca cealaltă persoană să nu vadă că aţi fost răniţi.
Acum, asta nu înseamnă că trebuie să treceţi la extrema opusă şi să izbiţi cealaltă persoană cu adevărul spus tăios.
Există o cale de mijloc pentru a face faţă conflictului, care este potrivită, foarte sănătoasă şi onestă. După ce v-aţi calmat gândurile şi sentimentele, mergeţi la cealaltă persoană şi spuneţi-i cuvintele magice: „Aş vrea să clarificăm lucrurile între noi.”
Această expresie neameninţătoare păstrează deschisă calea de comunicare, pentru că cealaltă persoană nu se simte acuzată. Începeţi prin a respira profund şi a vă ruga în tăcere pentru tărie şi pentru o minte limpede. Chiar dacă vă bate inima şi e posibil să transpiraţi excesiv, să ştiţi că oricând faceţi ceva pentru prima dată, vă veţi simţi intimidaţi sau temători. De fiecare dată când practicaţi un nou tip de comportament, el devine mai uşor şi mai firesc.
Priviţi cealaltă persoană în ochi şi spuneţi-i din suflet şi fără să vă scuzaţi: „Îmi pasă într-adevăr de relaţia noastră, deci trebuie să-mi împărtăşesc sentimentele pentru a le clarifica.”
Acum, cealaltă persoană se poate simţi ameninţată şi poate deveni imediat defensivă sau certăreaţă. Nu ripostaţi, în afara cazului în care persoana devine abuzivă la nivel verbal sau fizic.
(Nu încercaţi să negociaţi cu o persoană abuzivă, în special dacă este intoxicată cu alcool sau alte substanţe. Dacă abuzul are loc, plecaţi imediat şi căutaţi sprijin şi protecţie potrivită).
În cele mai multe situaţii, ceilalţi vor fi deschişi să vă asculte. În timpul discuţiei, este foarte important să vă controlaţi sentimentele. Asta înseamnă să nu folosiţi cuvinte care blamează sau fac apel la ruşine. Dacă daţi vina pe persoana respectivă, faptul că-i spuneţi asta va închide orice alte căi de comunicare.
Folosiţi expresii de tipul Simt, am simţit şi pentru mine. În acest fel, nu împungeţi şi nu răniţi pe celălalt cu acuzaţii, provocându-l în mod nepotrivit să aibă o reacţie defensivă.
Faceţi tot posibilul să vă păstraţi sângele rece în timp ce vorbiţi despre sentimentele proprii şi le manifestaţi. Dacă începeţi să plângeţi, să fie lacrimi adevărate. Acelaşi lucru este valabil şi cu mânia: permiteţi-vă să fiţi autentici, dar nu exageraţi strigând sau folosind injurii. De asemenea, vă rog să nu vă umiliţi în niciun fel.
Nu vă înjosiţi, nu vă desconsideraţi şi nu vă cereţi scuze pentru sentimentele voastre… niciodată! Reţineţi: aveţi dreptul să aveţi propriile sentimente, chiar dacă alţi oameni nu le înţeleg şi nu sunt de acord cu ele. Sentimentele sunt semnalele adevărurilor profunde din lăuntrul vostru. Ele sunt limbajul sufletului vostru şi trebuie să le ascultaţi. După ce aţi vorbit despre sentimentele voastre, permiteţi celeilalte persoane să vorbească ori să-şi explice propriile sentimente. Întotdeauna există două aspecte ale fiecărei poveşti. Totuşi, observaţi ce reacţii instinctive aveţi în timp ce ascultaţi. Dacă aveţi o senzaţie de jenă că cealaltă persoană „îşi acoperă urmele” sau este necinstită faţă de voi, atunci fiţi atenţi – fiindcă probabil chiar aşa este.
Pe măsură ce nivelul vostru de asertivitate devine mai înalt, veţi avea curajul să spuneţi unei persoane care vă minte. „Nu cred ce spuneţi” sau ceva asemănător. Însă acum, doar observaţi senzaţia sau sentimentul că persoana este necinstită, manipulativă sau defensivă.
Nu este tipul de persoană cu care doriţi să petreceţi mult timp. Astfel de persoane au tipare comportamentale toxice, care infestează toate relaţiile pe care le are cu alţii.
Dacă cealaltă persoană începe să dea vina pe dumneavoastră sau este defensivă, conversaţia va merge într-o direcţie fără rezultat. Învinovăţirea este un simptom-cheie generat de teama egoului de a fi expus. Atâta timp cât unul dintre voi sau amândoi veţi da vina unul pe altul, nimic nu se va rezolva.
Relaţiile toxice vă vor trage în jos de fiecare dată. Nu trebuie să aveţi nicio astfel de relaţie, când sunt atâţia prieteni şi parteneri „netoxici” disponibili. Să nu credeţi niciodată că trebuie să acceptaţi o relaţie nesănătoasă. Nu trebuie, pur şi simplu.
Graniţe
O graniţă este limita voastră peste care nimeni nu poate să treacă ori să o încalce. Indiferent cine este cealaltă persoană sau cât de mult o iubiţi, nu-i puteţi permite să o încalce.
De exemplu, în toate relaţiile mele, am graniţe care arată că trebuie să mă trataţi cu respect. În schimb, şi eu vă voi trata cu respect. Aceasta este pentru mine o graniţă care nu poate fi negociată, iar dacă cineva o încalcă sau este lipsit de respect faţă de mine, voi încerca să limpezesc situaţia discutând sentimentele şi graniţele mele şi apoi voi asculta punctul de vedere al celeilalte persoane. Dacă va continua să se poarte cu lipsă de respect faţă de mine, relaţia s-a încheiat, fără să am vreo vină. Încă o iubesc pe acea persoană, însă din cauza comportamentului care mi-a încălcat graniţele ferme, nu voi mai avea contact cu ea. Graniţele sunt o parte necesară din grija faţă de noi înşine, aşa cum este spălatul părului sau purtarea pantofilor pentru a ne proteja picioarele. Ele sunt sănătoase, normale şi necesare.
Fiecare relaţie are aspecte şi negocieri privind graniţele personale ale fiecărei persoane implicate. Deci nu se pune problema dacă aveţi un conflict, ci cum trataţi acel conflict, ceea ce contează pentru o relaţie de lungă durată.
Graniţele personale includ:
… spaţiul fizic şi distanţa de care aveţi nevoie faţă de alţi oameni
… timpul în care preferaţi să fiţi singuri
… afecţiunea şi iubirea de care aveţi nevoie
… nevoia de a auzi cuvinte pline de afecţiune
… nevoia ca lucrurile personale să fie lăsate la locul lor şi să nu fie atinse de alţii
… importanţa pe care o acordaţi onestităţii, încrederii şi seriozităţii în relaţii
… egalitatea contribuţiei financiare şi ale probleme de corectitudine (… şi aşa mai departe).
Un aspect important al activităţii unui Înger Pământean asertiv este să înveţe cum să aibă tăria şi curajul de a-şi păstra şi proteja graniţele. Poate fi epuizant să simţi că alţi oameni încearcă să le încalce. Această situaţie vă poate slăbi treptat şi începeţi să gândiţi: Contează oare? Ei bine, contează!
Eul vostru interior se bazează pe îngrijirea eului exterior. Am putea spune că eul interior este ca un copilaş pe care îl creşteţi. Asta înseamnă că dacă este obosit sau are nevoie să se joace, eul vostru exterior ar trebui să-l respecte şi să nu preseze eul interior dincolo de limitele sale.
Chiar dacă cealaltă persoană poate fi dezamăgită sau furioasă când spuneţi nu, credeţi-mă când vă spun că va înţelege. Amintiţi-vă că şi cealaltă persoană este tot om şi ştie ce sunt limitele. Chiar dacă refuzul dumneavoastră vine ca o dezamăgire, în adâncul sufletului, vă va respecta pentru sinceritate!
Când spuneţi nu, modelaţi comportamentul sănătos pentru alţii. Unul dintre motivele pentru care oamenii ar putea să reacţioneze cu furie este că niciodată nu li s-a întâmplat să li se spună nu în cazul unor solicitări nerezonabile privind timpul de care dispuneau!
Prin urmare, când faceţi ceva ce oamenii nu au mai văzut până atunci – cum ar fi să spuneţi nu – s-ar putea să fie surprinşi. S-ar putea să considere refuzul în nume personal şi este bine să explicaţi pe scurt că nu este nimic personal şi că e vorba de păstrarea unor graniţe clare faţă de programul dumneavoastră.
Nu încercaţi totuşi să explicaţi de ce spuneţi nu. Cu cât explicaţi mai mult de ce, cu atât cealaltă persoană va avea mai multe pârghii pentru a vă manipula să schimbaţi refuzul cu o acceptare, să spuneţi da în loc de nu.
Graniţe înseamnă că faceţi cunoscut oamenilor ce doriţi şi ce nu veţi accepta în cadrul relaţiei. S-ar putea să fie mult de lucru, dar este ceea ce trebuie pentru a edifica o relaţie sănătoasă cu voi înşivă şi cu alţii.
Respectaţi-vă dreptul de a vă face singuri programul. Nu permiteţi altora să vă dicteze ce trebuie să faceţi. De exemplu, aveţi dreptul să nu răspundeţi la telefon ori să deschideţi uşa când sună soneria şi nu sunteţi obligaţi să răspundeţi imediat la email-uri sau la postările pe forumurile de socializare. Dacă cineva vă cere să lăsaţi orice şi să-l duceţi cu maşina în oraş, aveţi dreptul să spuneţi nu. Este ca în zicala: „Dacă tu nu ai nimic planificat nu înseamnă că devine o urgenţă pentru mine.” Trebuie să depăşim tendinţele impulsive de a sări să salvăm pe cineva, dacă nu este vorba de o urgenţă reală şi dacă nu ne simţim călăuziţi lăuntric să ajutăm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu