Perceptia este puternic influentata de ceea ce vederea a fost deja conditionata

Daca o informatie nu se incadreaza in sistemul nostru de credinte, noi o schimbam.

In anul 1970, doi cercetatori de la Cambridge University, Colin Blakemore si G.F. Cooper, au facut cateva experimente interesante cu pisici. Acest lucru s-ar fi intamplat inainte ca activistii pentru drepturile animalelor sa isi ridice glasurile impotriva experimentelor pe animale, deoarece cei doi oameni de stiinta au inchis intr-o camera intunecata o duzina de pisoi nou-nascuti.

Odata pe zi , pentru o ora-doua, au primit doar atata lumina incat sa vada dungile negre verticale vopsite pe un perete alb. Nimic altceva. Cateva ore de lumina, cateva dungi negre. Nu se stie daca pana la urma le-a fost mila de pisici sau totusi liga pentru protectia animalelor le gafaia la gat, in orice caz , dupa cateva luni au dat drumul pisicilor din intuneric.

Ca rezultat al experimentului, si-au dat seama ca din celulele corticale a pisicilor, ( localizate in nervul optic pentru cei care nu vorbesc stiintific) cele care nu raspund de perceptia directiei verticale, pur si simplu au hibernat. Pisicile nu au observat liniile orizontale!!! Literalmente s-au impiedicat in firele intinse orizontal.

In 1961, cand antropologul Colin Turnbull studia pigmeii, l-a chemat pe unul dintre nativi dincolo de padure, unde traia el. Deoarece pigmeul care traia de o viata in padure nu a vazut niciodata un spatiu deschis, perceptia spatiului l-a pacalit in acelasi mod ca si liniile orizontale pe pisici. Turnbull i-a aratat o turma de bivoli care pasteau in departare, dar intr-atat de mult nu percepea adancimea spatiala incat nu-si credea ochilor. “Precis sunt furnici”- sustinea cu tarie pigmeul.

Perceptia era puternic influentata de ceea ce vederea a fost deja conditionata. Cum incepem sa gandim, in mod constant noi incercam sa interpretam lumea din jurul nostru. Suna bine, nu-i asa? Da, cu exceptia faptului ca daca o informatie nu se potriveste in sistemul nostru de credinta, atunci noi o schimbam imperceptibil.

Atat de mult o framantam si o formam pana cand reusim sa il indesam in cutia limitatul nostru sistem de convingeri. Noi credem ca ceea ce percepem cu simturile noastre e realitatea, dar, de fapt, este doar jumatatea posibiliatilor al unui milion la suta.

Corpul uman, supus capriciilor mediului înconjurator, îsi adapteaza raspunsurile fiziologice la fluxul continuu al informatiilor care îi parvin din exterior.Sistemul nervos central este sediul analizei si integrarii datelor senzoriale si motrice. Acest centru de comanda si control contine 2 parti:creierul propriu-zis(ambele emisfere, cerebel, trunchi cerebral si maduva spinarii).Emisfera dreapta si stanga comanda si percep senzatiile primite din partea opusa a creierului.Cele 2 emisfere cerebrale sunt interconectate printr-un pachet de fibre nervoase, denumite corp calos. Diencefalul, sau creierul mijlociu, este situat la jonctiunea celor doua emisfere. El contine talamusul, regiune a creierului ce filtreaza toate informatiile senzoriale ce provin de la întregul organism.Sub talamus, hipotalamusul este centrul de reglare a foamei, a setei si a temperaturii: împreuna cu hipofiza, el comanda secretiile hormonale.La baza creierului, trunchiul cerebral este implicat în controlul functiilor vitale (functia cardiaca, respiratorie, digestiei...); cerebelul, în spatele trunchiului cerebral, coordoneaza miscarile si echilibrul.Cortexul este regiunea periferica a creierului. El este compus din substanta gri si prezinta faimoasele circumvolutiuni tipice creierului mamiferelor superioare. 

Exista 45 de zone specializate în tratamentul informatiilor: ariile senzoriale, bogate în celule rotunde, ariile motorii, ale caror celule sunt în forma piramidala, si ariile asociative, contin celule de diferite tipuri si care sunt centrii interpretarii mesajelor nervoase. De exemplu, ariile vizuale asociative ne permit sa recunoastem si sa denumim ceea ce vedem. La cortex se face aluzie evocând faimoasa expresie „materie cenusie”. Griul este culoarea nobletei ☺.. Planul de organizare a conexiunilor noastre nervoase este destul de complex. Lungi lanturi de celule nervoase, legate unele de altele si uneori ramificate, asigura legatura dintre organele centrale si cele periferice.Fiecare nerv cuprinde un fascicul de fibre conductoare, care sunt fiecare prelungirea acestor celule nervoase, localizate in encefal sau maduva spinarii. Pe traiectul nervilor, ganglionii nervosi, un soi de aglomerare de neuroni, transfera informatia altor celule nervoase. Majoritatea organelor noastre joaca rol de intrare si de iesire. De exemplu, ochiul este si receptor si efector. Fibrele nervoase senzitive asigura transmiterea senzatiei vizuale, in timp ce fibrele nervoase motorii conduc mobilitatea ochiului. Astfel informatia circula in fibrele senzitive ale periferiei sistemului nervos, in directia maduvei sau a creierului. Un nerv poate fi transmitator de informatie intr-un singur sens sau dublu sens.

Sortarea informatiei este, de asemenea, o interpretare, concluzii, si filtrarea tuturor informatiilor care nu corespund cu ideile noastre.

<*toate drepturile rezervate*>

Cercetari si experiente la Cambridge

Buna ziua dragi cititori ai acestui blog. Multe s-au intamplat, atat in lume, cat si in viata mea personala, din momentul in care am terminat de scris ultimul articol postat pe acest blog . Una din experientele cele mai interesante am trait-o in ziua in care am devenit, in mod public, membru al atat de suspectului grup de asa-zise mediumuri hipersensibile si ciudate, numite, ceva mai eufemistic, parapsihologi. In ultimul articol postat am scris, http://spirituminfinitum.blogspot.ro/2015/11/in-legatura-cu-atacurile-teroriste.html, Astfel, asa cum aceasta Constientizare a vorbit recent, de data aceasta nu este doar de a vedea in mod negativ, ci si in mod pozitiv. Pentru ca planeta se schimba , va perturba si normele, regulile, chiar si “noua regula”, si asa cum lucrurile se destrama si intra in chinurile mortii, zvarcolindu-se , fie ca este vorba de situatii economice, sau convingeri mentale si atitudini sau probleme emotionale care trebuiesc analizate si revizuite si restructurate. Aceasta este o oportunitate pentru ajustari importante, si de asemenea, pentru un eveniment major a ceea ce nu mai este corespunzator si/ sau necesar pentru a fi in cele din urma chestionat si adus sub control inainte de a fi eliberat.

Asa cum cei care sunt constienti de aceste momente si actioneaza fara teama sau emotii, ei nu vor gasi viata prabusandu-se, ci extindandu-se. Ei vor descoperi ca acestea sunt vremuri in care mari oportunitati sunt prezentate pentru cresterea si dezvoltarea personala la toate nivelurile, in special intr-un sens spiritual.

Cand am scris aceste cuvinte stiam ca si eu sunt printre cei care vor experimenta propriile convingeri, atitudini si mai ales problemele emotionale. Am ajuns in Anglia ,Cambridge la invitatia unui bun prieten care lucreaza in cadrul Institutului Marshall Aerospace and Defence Group si de unde a pornit programul pilot in colaborare cu East Barnwell Health centre, si Addenbrookes Hospital. . In cercetarile noastre, am colaborat cu fizicieni, psihologi, biochimisti, ingineri, profesori, psihiatri si statisticieni, dintre care multi au devenit consilierii nostri permanenti. Prima noastra echipa de cercetatori este alcatuita dintr-un numar de opt persoane. Alte zece asteapta indoctrinarea Finala, iar numarul lor creste zilnic. Speram sa ne extindem cat de curand, atat in ceea ce priveste spatiul, cat si echipamentul si personalul, pentru a putea face fata solicitarilor din ce in ce mai numeroase. Incepand din acest an, programele de pregatire din cadrul Institutului vor putea asigura o calificare acreditata la nivel de colegiu si universitar. Intre timp, echipa noastra de cercetatori, formata din opt persoane, ne aduce date, dar intr-un ritm mai rapid decat putem noi prelucra si mai variate decat as putea eu strange de una singura. Faptul ca nici unul dintre cercetatori nu cunoaste experientele celorlalti — cu exceptia, bineinteles, a operatiunilor organizate si realizate in grup — le-a fost de un real folos celor care au prelucrat intregul material. Amanunte in legatura cu aceste experiente vor fi publicate intr-o carte, aflata in curs de aparitie.

Pana atunci nu am voie sa divulg mare lucru din experimentele avute, doar unele din cele la care am participat in mod activ. In general , tot ce am scris pe acest blog, a fost experimentat!

Sylvia Norton – 83 de ani, in faza terminala de cancer pancreatic, medicii nu-i dadeau decat vreo trei saptamani de trait. Sylvia nu a fost maritata, a fost invatatoare la o scoala primara, si-a dedicat viata gradinaritului, primind chiar si medalii de merit de la National Council for the Conservation of Plants and Gardens. Trebuia sa vad reactia ei atat la ganduri pozitive cat si negative, sa o influentez prin atitudinea mea, sa incerc sa o vindec....Sylvia parea impacata cu gandul ca va muri. Tarziu si-a dat seama ca exista lucruri mult mai importante decat de a fi distinsa cu cateva medalii. Eram incontinuu alaturi de Sylvia, incercand sa-i ameliorez suferinta, luandu-i mainile in ale mele si dandu-i energie ,prin vizualizarea energiei luminii albe deasupra capului ca un vortex si rugand sinele superior sa fie canalul prin care se revarsa lumina tamaduitoare a lui Dumnezeu Tatal. Sylvia se simtea destul de bine mental ,fizic era foarte slabita, statea intr-un fotoliu inalt, acoperita cu un pled; veneau prietenii, cunostintele si reusea sa stea cu ei de vorba, avea taria de a nu se lasa prada bolii care ii macina trupul. Seara era o alta poveste, atunci nu mai avea destula energie sa lupte impotriva bolii si interveneam eu. Dupa vreo doua saptamani eu simteam ca nu mai am destula energie ca sa-i mai dau, aveam nevoie de o pauza, dar fiind un experiment, mi-am testat limitele ramanand langa ea si noaptea. Aparatele ultrasofisticate si delicate masurau totul si asa am reusit sa inregistram vampirismul energetic. Sylvia pur si simplu noaptea ma golea de energie, nu era de mirare ca ma trezeam ametita, fara vlaga, abia reuseam sa ma tin pe picioare....

Am schimbat tactica; adica am folosit tehnica de aparare impotriva vampirismului energetic. Aceste tehnici le gasiti in linkul urmator: http://spirituminfinitum.blogspot.ro/2012/11/curatarea-campului-energetictehnici-de.html

Nelasand pe Sylvia sa ma vampirizeze, ea devenea din ce in ce mai slabita. Avea numerosi vizitatori din lumea cealalta, cum ar fi tatal, pe care il vedeam destul de des; apoi prieteni care au pasit in lumea cealalta si ii aduceau vesti, mai ales o asteptau sa "moara"...Cand am dat nas in nas cu Moartea care deschidea usa casei si mi-a zis ca mai sunt trei zile, am inteles ca nu am voie sa o mai sustin energetic deloc si trebuie sa las ca providenta divina sa realizeze scopul stabilit de Dumnezeu Tatal. Sylvia avea un ego foarte mare, puteam vedea lupta dintre ego si suflet, mintii ii era teama de moarte, dar sufletul dorea sa ajunga acasa, era o lupta impotriva providentei divine. Cateodata vedeam sufletul ei frumos si luminos, atunci fata ei devenea stralucitoare, diafana; dar era alungata de ego si fata ei devenea foarte urata, nu numai pamantie, ci efectiv urata, se vedea materia ( din care noi toti suntem alcatuiti) cenusie, granulata, hai sa zicem toxica...Seara, noaptea, avea obiceiul sa stea pe marginea patului; chiar de reuseam sa o culc, facea ce facea si era cu picioarele jos, pe pamant. A intrat in ultimele ore de viata, dar chiar si atunci incerca sa isi puna picioarele jos pe pamant, dorea sa fuga, sa scape. A avut o agonie foarte dramatica.

Ca sa imi revin la forma energetica, am luat o pauza de doua saptamani...

Evan William – 87 de ani, Sepsis in piept (infectia sangelui) si soc septic, in faza terminala - pe langa multe alte boli, cum ar fi boala renala cronica , diabet tip 2,emfizem pulmonar,insuficienta cardiaca congestiva, medicii dandu-i cel mult doua saptamani de viata. A lucrat la University of Cambridge , sotia 83 de ani, 4 copii, 3 nepoti, 8 stranepoti. Cu el am facut foarte multe experimente. De la inceput ne-am inteles de minune, l-am simtit un om bun, foarte erudit, fara ego... Fiindca tot ce faceam noi era un proiect nou si nu aveam un drum batatorit, nu aveam prejudecati, si stiam ca fiecare caz este unic, imi ascultam intuitia. Cand a venit din spital era foarte slabit, picioarele ulcerate, pielea , gatul , buzele uscate, avea numeroase vanatai de la injectii, mai ales la burta si maini, iar respiratia era foarte greoaie. Da, era pe moarte. M-am prezentat si am zis ca eu voi avea grija de el de acum incolo; i-am zis de energie, stia cate ceva despre aura, il citise pe filozoful Hessenberg,Schopenhauer, etc...

Si am inceput experimentele...

Nu numai prin ganduri pozitive, ci aveam grija si de trupul lui, prin masarea picioarelor cu crema, dandu-i apa , schimbandu-i pozitia trupului la fiecare doua ore si ce era cel mai important, ii dadeam benevol din energia mea. In prima saptamana s-a simtit foarte rau, apoi a inceput sa isi revina si sa inteleaga ce se intampla de fapt cu el. Il tineam de mana dreapta si imi puneam fruntea pe mana lui in timp ce ma rugam si vizualizam lumina alba deasupra capului meu intrand de la mine in el si curatand repede trupul lui...tinea doar o secunda, doua...nu doream sa primeasca dintr-o data prea mult...experimentam, nu uitati.

Cand cereau cercetatorii, maream vizualizarea si durata dusului energetic...si totul era documentat, filmat, raportat. Am avut grija de Evan doua luni, intre timp isi revenise, a inceput sa manance, sa se ridice si sa mearga pe propriile lui picioare. Se simte bine si imi multumeste in fiecare zi pentru tot ce am facut pentru el.

Eu aveam nevoie de o pauza destul de lunga pentru ca eram foarte obosita, extenuata....

Stiinta nu ne ofera multe surse de informatii .In general, oamenii de stiints n-au acordat prea multa atentie acestor fenomene — dupa cum n-au facut-o nici in cazul percetiei extrasenzoriale (PES). Unele fenomene, ca telepatia, clarviziunea, previziunea si psihocinetica, sunt „imposibile” din punctul de vedere al fizicii contemporane. Si din moment ce aceste fenomene nu pot avea loc, pe oamenii

de stiinta nu-i mai intereseaza sa „citeasca” dovezile producerii lor; necitind aceste dovezi, ei vor ramane la parerea ca asemenea fenomene nu exista, consecinta directa a acestei stari de lucruri fiind numarul restrans de cercetari.

In ciuda lipsei de date stiintifice, materialele existente ne permit sa tragem unele concluzii in legatura cu aceste fenomene.

<*toate drepturile rezervate*>