Cautarea lui Dumnezeu prin Christul launtric.

Dumnezeu nu ne aude dacă cerem repetat, tare şi în van, nici dacă vorbim mult. Trebuie să-l cautam pe Dumnezeu prin Christul launtric, legatura invizibila pe care o avem în noi insine. Când Tatăl dinlauntru este venerat în Spirit şi Adevăr, El aude apelurile acelui suflet care se deschide sincer spre El. Cel care face legatura cu Tatăl în taina, va simţi puterea curgind prin el, ca implinire a oricarei dorinţe. Pentru ca el îl vede pe Tatăl în locul tainic al propriului sau suflet, locuind acolo, Tatăl îl va răsplăti în mod deschis. Cât de des îşi dezvaluia Isus contactul individual cu Tatăl! Vedeţi cum el se mentinea constant în legatura cu Dumnezeul launtric. Vedeţi cum vorbea cu El ca şi cum El era prezent personal. Vedeţi cât de puternic l-a făcut aceasta relatie integrala. El a recunoscut ca Dumnezeu nu vorbeste în incendii, cutremure sau furtuni, ci cu o voce linistita, discreta - glasul linistit, discret din adincul sufletelor noastre.

Când omul va invata asta, el va deveni echilibrat. Va invata să vadă lucrurile în ansamblul lor. Idei vechi vor fi abandonate, idei noi vor fi asimilate. Curind va gasi naturaletea şi eficienta sistemului. Va invata, în sfirsit, să ia în considerare toate întrebările care îl puneau în dilema, în momentele de tăcere. Poate ca nu le va solutiona, dar se va familiariza cu ele. Atunci nu va mai avea nevoie să se grabeasca şi să se lupte ziua întreaga cu sentimentul ca telul sau nu poate fi atins."

DACA
Rudyard Kipling

De poti sa nu-ti pierzi capul
Cînd cei din preajma ta si-l pierd,
Si pentru asta ti-aduc o vina grea;
De poti sa crezi în tine cînd se-ndoiesc cei multi
Si totusi, de-ndoiala acestora sa-asculti,
De poti s-astepti si de-asteptare sa nu fii obosit,
Iar de te mint vreunii, sa nu te simti mintit;
De poti visa , iar visul stapîn sa nu-ti devie,
De poti gîndi, iar gîndul o tinta sa nu-ti fie,
De poti sa-nfrunti izbind si soarta dimpotriva
Si sa te porti cu-aceste naluci deopotriva
De vezi sfarmate lucruri cu viata ta platite
Si poti sa le-nalti iarasi cu scule învechite,
De poti sa strîngi gramada tot ce-ai agonisit
Si sa-ti încerci norocul cu banul azvîrlit
Iar de vei pierde totul s-o iei de la-nceput
Fara sa scoti un murmur de ceea ce-ai pierdut,
De rabzi ca adevarul ce-ai spus fara prihana
Rastalmacit sa-ajunga pentru nebuni capcana,
De poti puterea, nervii si inima sili
Sa-ti mai slujeasca mult, înca, dupa ce-or pieri
Si sa tii piept la toate, desi n-ai sprijin drept nimic
Decît vointa ce te-ndeamna ''tine piept!'',
De poti vorbi cu gloata si sa-ti pastrezi taria,
Ori de-i umbla cu regii sa nu-ti pierzi omenia,
De n-o putea nici unul sa-ti dea vreo lovitura
Si toti te-or tine-n seama, dar nu peste masura,
De poti sa umpli bine momentul trecator
Cu saizeci de secunde cît tine drumul lor,
Al tau va fi pamîntul cu-a' sale bogatii
Si mai mult decît asta, OM, fiule vei fi!